Banca Japoniei a surprins pieţele prin introducerea dobânzii negative

Eşecul tot mai evident al politicii economice promovate de guvernul de la Tokyo, cunoscută sub numele Abenomics, a determinat Banca Japoniei să treacă şi dobânda negativă în lista instrumentelor neconvenţionale de politică monetară.

Creşterea accelerată a bilanţului Băncii Japoniei, pe fondul unui program extraordinar de relaxare cantitativă, nu a condus şi la stimularea activităţii din economia reală, unde se înregistrează probleme majore mai ales în sectorul industrial, în condiţiile scăderii cererii externe.

Activele totale din bilanţul Băncii Japoniei au fost de 3831 trilioane de yeni în decembrie 2015, o valoare de peste două ori mai mare decât nivelul înregistrat la mijlocul anului 2013 (vezi graficul 1).

Achiziţia pe scară largă a tuturor categoriilor de active financiare de pe piaţa internă nu a fost suficientă pentru redresarea sustenabilă a economiei reale, unul dintre motivele principale fiind amânarea reformelor structurale.

Ultimele date oficiale arată scăderi peste aşteptări ale producţiei industriale şi ale cheltuielilor de consum ale gospodăriilor în decembrie 2015. Mai mult, exporturile îşi menţin evoluţia negativă, în special ca urmare a încetinirii considerabile a economiei Chinei.

În aceste condiţii, comitetul de politică monetară al Băncii Japoniei a decis, cu 5 voturi pentru şi 4 împotrivă, reducerea principalei dobânzi de politică monetară până la -0,1%, de la +0,1%. Scăderi ulterioare nu au fost excluse, în funcţie de evoluţia inflaţiei şi a economiei.

Orizontul de timp pentru atingerea ţintei de inflaţie de 2% a fost extins semnificativ, până la jumătatea anului fiscal 2017/2018 (n.a. anul fiscal din Japonia începe la 1 aprilie).

Noua rată a dobânzii se va aplica doar pentru rezervele excedentare constituite de către băncile comerciale la banca centrală în urma noilor etape ale programului QE, pentru celelalte categorii de rezerve fiind aplicate dobânzi de 0,1%, respectiv 0%.

Decizia neaşteptată a Băncii Japoniei a creat o volatilitate extrem de ridicată pe piaţa financiară internă. Indicele Nikkei 225 a variat într-un interval de circa 870 de puncte, o creştere de peste 3% fiind urmată de o cădere sub închiderea din ziua precedentă (vezi graficul 2).

Principalul indice bursier din Japonia şi-a reluat ulterior creşterea şi a închis şedinţa cu un avans de 2,8%, până la 17.518.

Volatilitate ridicată a înregistrat şi cursul valutar, moneda naţională depreciindu-se până la 121,3 JPY/USD, iar randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe 10 ani a scăzut la un nou minim istoric, de 0,12%.

În ciuda deprecierii semnificative a yenului faţă de dolarul american în ultimii doi ani, performanţa exporturilor nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor, dar s-au accentuat presiunile inflaţioniste la nivelul importurilor.

"Decizia arată că Banca Japoniei doreşte deprecierea yenului şi creşterea în continuare a preţurilor importurilor", a declarat Daisuke Karakama, economist la Mizuho Bank în Tokyo, pentru Bloomberg.

Incertitudinea cu privire la efectele politicii monetare din Japonia se menţine, însă, la un nivel foarte ridicat, pe fondul neîncrederii investitorilor.

"Nu ştim dacă dobânda negativă va fi bună pentru economie", a mai precizat şi economistul de la Mizuho Bank, deoarece "chiar şi un succes al dobânzii negative în Europa nu garantează acelaşi lucru pentru Japonia".