Banca Mondială: 500 de miliarde de dolari - costul estimat al asigurării fondului de locuinţe din Turcia

Costul estimat al asigurării fondului de locuinţe din Turcia în condiţiile unor viitoare cutremure este de 500 de miliarde de dolari, estimează directorul Băncii Mondiale pentru Turcia, Humberto Lopez, anunţă balkaninsight.com.

"Dacă am dori să facem rezistente casele existente în Turcia, costul total ar fi de 500 de miliarde de dolari. Vorbim de o jumătate de trilion de dolari, adică mai mult de 50% din Produsul Naţional Brut", a declarat Lopez la o întâlnire la Bursa de Valori din Istanbul, conform Bloomberg HT.

Potrivit afirmaţiilor sale, cutremurele devastatoare din februarie 2023 au costat Turcia aproximativ 100 de miliarde de dolari, adică o optime din PIB-ul ţării din 2021.

Cele mai grave cutremure din februarie 2023, de 7,8 şi 7,6 grade pe scara Richter, au devastat 11 provincii din sudul şi sud-estul Turciei, ucigând cel puţin 55.000 de persoane şi lăsând alte milioane fără adăpost.

• Banca Turciei majorează dobânda-cheie la 40%

Banca Turciei a decis ieri să majoreze dobânda de politică monetară cu 500 de puncte de bază, până la 40%, acesta fiind cel mai ridicat nivel înregistrat de la venirea la putere a lui Recep Tayyip Erdogan, informează AFP.

Majorarea decisă de Banca Turciei este cu mult peste estimările pieţei, care miza pe o majorare cu 250 de puncte de bază. Instituţia a explicat într-un comunicat de presă că "nivelul actual al înăspririi monetare este semnificativ mai aproape de nivelul cerut pentru a stabili un curs dezinflaţionist. În consecinţă, ritmul înăspririi monetare va încetini iar ciclul de înăsprire va fi finalizat într-o perioadă mai scurtă de timp".

De la alegerile prezidenţiale din luna mai, care l-au reconfirmat la putere pe preşedintele Erdogan, noua echipă de la conducerea băncii centrale a Turciei şi de la Ministerul Economiei a dus dobânda de referinţă de la 8,5% până la 40%, în încercarea de a controla o inflaţie care luna trecută a fost de 61,36%, conform cifrelor oficiale, notează Agerpres.

Potrivit economiştilor, necesitatea de a duce costul creditului la cel mai ridicat nivel de la venirea la putere a lui Recep Tayyip Erdogan, în anul 2002, indică amploarea crizei prin care trece Turcia ca urmare a politicilor urmate de şeful statului.

Spre deosebire de teoriile economice clasice, preşedintele Erdogan a susţinut mult timp că dobânzile ridicate favorizează inflaţia. În consecinţă, Erdogan a presat banca centrală să reducă dobânda de politică monetară pentru a susţine producţia şi exporturile. Însă dobânzile mici au alimentat inflaţia care, în luna octombrie a anului trecut, a urcat până la un nivel de 85%. În paralel, lira turcească s-a prăbuşit pe măsură ce turcii au încercat să îşi salveze economiile prin cumpărarea de dolari şi aur.

După câştigarea alegerilor prezidenţiale, în luna mai a acestui an, Erdogan şi-a schimbat punctul de vedere şi a numit doi foşti bancheri de pe Wall Street, Mehmet Simsek şi Hafize Gaye Erkan, în posturile de ministru al Finanţelor, respectiv de guvernator al băncii centrale. Noua echipă de tehnocraţi a început să elimine măsurile "neortodoxe" adoptate anterior şi care sunt considerate vinovate pentru alungarea investitorilor străini şi provocarea unui şir de crize monetare.

În prezent, Erdogan pare mulţumit de noua sa echipă economică şi recent a declarat că economia turcă "ar putea intra în curând într-un ciclu virtuos" de dezinflaţie şi apreciere a lirei". "Vom câştiga încrederea investitorilor cu politicile noastre sănătoase şi reforme structurale", a conchis preşedintele Turciei.