Cheltuielile publice mai productive, deficitele fiscale mai reduse şi o mai mare credibilitate a impozitelor, care nu provoacă distorsiuni, pot stimula creşterea economică, notează raportul intitulat "Politicile fiscale şi creşterea economică: lecţii pentru Europa de Est şi Asia Centrală", lansat ieri de Banca Mondială.
Autorii analizei, care cred că guvernele bine conduse obţin rezultate mai bune din propriile resurse bugetare, au urmărit tendinţele existente în domeniul cheltuielilor publice şi cel al impozitării în Europa de Est, Turcia şi Asia Centrală (ECA), începând din 1990, dar şi modul în care acestea se compară cu tendinţele existente în ţări cu o înaltă creştere economică din alte regiuni ale lumii.
Studiul indică faptul că odată ce cheltuielile publice depăşesc aproximativ o treime din PIB, cheltuielile mai mari sunt asociate cu o creştere economică mai redusă în ţările cu o administraţie slabă, însă o asemenea relaţie nu există în ţările bine guvernate.
Aristomene Varoudakis, manager de ţară al Băncii Mondiale şi co-editor al raportului, declară: "Un nivel înalt al cheltuielilor publice este riscant atunci când instituţiile publice sunt slabe. E mai puţin probabil ca banii să fie cheltuiţi în mod adecvat, e posibil ca deficitele fiscale să crească şi impozitele mai mari, necesare pentru finanţarea acestor cheltuieli, să denatureze deciziile angajaţilor şi ale mediului de afaceri".
La rândul său, Cheryl Gray, director de sector al Băncii Mondiale şi co-editor, subliniază că "cea mai mare provocare pentru ţările din ECA este creşterea eficienţei cheltuielilor publice - aspect deosebit de important pentru îmbunătăţirea perspectivelor de creştere economică, şi garantarea faptului că populaţia beneficiază de aceste cheltuieli în sănătate, educaţie, pensii şi infrastructură".
În ceea ce priveşte partea de venituri din buget, studiul aminteşte de sistemul unic de impozitare din Europa de Est, precizând: "Reformele sistemului unic de impozitare au avut în general efecte pozitive în regiune, însă ele trebuie să fie completate de măsuri suplimentare de modernizare a administrării taxelor şi de reducere a impozitelor de muncă", declară Tracey Lane, co-editor al analizei.
Studiul subliniază că, în pofida reformelor fiscale, impozitele pe salarii sunt cu mult mai mari în Europa Centrală faţă de ţările folosite ca etalon de comparaţie şi sunt asociate cu o rată redusă a angajării oficiale şi a creşterii. Soluţia pentru reducerea impozitării şi stimularea angajării în câmpul muncii este, conform Băncii Mondiale, aceea ca beneficiile sociale să se reformeze şi să se transfere o parte din finanţare către venitul general.