Banca Naţională a Elveţiei a revenit pe profit

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a realizat un profit de 49 de miliarde de franci (50,29 de miliarde de dolari) anul trecut, după pierderile de 14,9 miliarde de franci din 2018, conform cifrelor preliminare anunţate ieri de ins­tituţia financiară, care menţionează că evoluţia pozitivă s-a datorat câştigurilor realizate de pe urma obligaţiunilor şi acţiunilor străine pe care le-a cumpărat pentru limitarea tendinţei de apreciere a francului.

La finele lui 2019, investiţiile în valută ale SNB depăşeau 804 miliarde de franci. Potrivit rezultatelor preliminare publicate ieri, SNB a realizat în 2019 un profit de aproximativ 40 de miliarde de franci de pe urma poziţiilor valutare şi un câştig de 6,9 miliarde franci de pe urma deţinerilor de aur. Cifrele finale vor fi publicate de SNB la data de 2 martie.

Dată fiind evoluţia pozitivă a rezultatelor financiare, SNB intenţionează să plătească dividende de cel puţin 2 miliarde de franci (2,05 miliarde de dolari) către guvernul federal şi cantoa­nele elveţiene.

SNB, bancă centrală listată, a propus plata unui dividend neschimbat, de 15 franci/acţiune. Banca va purta discuţii cu Ministerul de Finanţe din Elveţia cu privire la alte posibile distribuiri către acţionari pentru 2019 şi 2020.

De menţionat că SNB a plătit dividende către acţionari şi în 2019, deşi a fost pe pierderi în 2018. Plăţile au putut fi făcute întrucât, în 2017, SNB a raportat cel mai ridicat profit din istoria sa de 110 ani, în valoare de 54,4 miliarde de franci elveţieni.

La fel ca majoritatea băncilor centrale, SNB are drept sarcină principală asigurarea stabilităţii preţurilor şi nu este obligată să facă profit. Însă, legal, Banca Naţională a Elveţiei are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi de cele 26 de cantoane.

Pentru a-şi atinge obiectivele pe anul trecut, banca centrală a Elveţiei a derulat o campanie îndelungată destinată reducerii valorii francului, o monedă căutată de investitori în perioade de incertitudine geopolitică, dar a cărei apreciere afectează economia elveţiană, care este dependentă de exporturi.