Banca Transilvania estimează un deficit de 8,6% din PIB, la finele lui 2020

Analiştii Băncii Transilvania anticipează un deficit bugetar de 8,6% din PIB la finalul acestui an pe baza execuţiei bugetare pe primele cinci luni, peste estimarea de 6,7% a Guvernului, potrivit unui raport de analiză. Totodată, analiştii notează că pe termen scurt pe piaţa datoriei de stat domină incertitudinea şi riscurile privind execuţia bugetară, dar şi influenţa de an electoral.

În raport se arată: "Variaţii reduse pe curba randamentelor pe suveranele în lei în ultima perioadă. Randamentele la 10 ani rămân sub zona de 3,9% - la minimele din T3'17, iar pe scadenţa de 2 ani se consolidează la 3,3%. Curba este destul de aplatizată, cu un diferenţial de doar +0,55 puncte procentuale între 10 ani şi 2 ani, în cele mai joase 20% cazuri post2010. Pe termen mai scurt, domină incertitudinea şi riscurile privind execuţia bugetară - deficit bugetar de -8,6% din PIB extrapolat pe 2020 pe baza datelor din primele 5 luni -, dar şi influenţa de an electoral (majorarea cu 40% a pensiilor din septembrie şi dublarea alocaţiilor - n.r.). BNR îşi continuă intervenţiile pe piaţa secundară a titlurilor de stat, prin achiziţii de 1,6 miliarde lei în mai (1,9 miliarde în aprilie), dar pare că totuşi nu controlează partea mai scurtă a curbei - diferenţial foarte mare între România suveran pe 2 ani şi ROBOR 6 luni, de +1,10 p.p. - printre cele mai ridicate 99% cazuri post-2010".

Pentru 2021 analiştii băncii anticipează un deficit public de -5,5% din PIB (vs. -4% media pe Polonia, Cehia şi Ungaria), respectiv de -3,5 în 2022 (vs. -0,5% din PIB medie pe Europa Centrală şi de Est), persistenţa deficitelor gemene din sectorul public şi privat fiind în continuare o sursă de fragilitate cel puţin moderată pe cursul euro/leu.

Execuţia bugetară pe primele 5 luni, publicată la finalul săptămânii trecute, a arătat un deficit de 3,59% din PIB (38,84 miliarde lei), puternic adâncit de "sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19" şi de creşterea cheltuielilor cu salarii şi asistenţa socială. De asemenea, potrivit lui Gelu Diaconu, fost şef ANAF, Guvernul nu va realiza "în luna iunie nici 90% din programul rectificat, adică vreo 70% din bugetul iniţial aprobat". Tot pentru acest an, analiştii ING se aşteaptă la un deficit de 8,6% pentru România, cei ai Raiffeisen Bank la un deficit de 8,5%, iar analiştii CFA România anticipează un deficit de 8,5% din PIB.

În timp ce titlurile suverane pe 10 ani ale României se tranzacţionează la 3,9%, suveranele pe 10 ani de la periferia zonei euro se tranzactionează în continuare la yield-uri joase, relativ aproape de minimele istorice - zona Iberică la 0,4- 0,5% vs. minime de 0,0-0,1%, zona Mediteraneană (Italia şi Grecia) la 1,2-1,3% vs. minime de 0,9-1,0%.

Analiştii Bancii Transilvania mai scot în evidenţă că, în luna mai, creditele acordate către sectorul privat înregistrează a 2-a lună de comprimare în ritm lună/lună, cu un minus dinspre componenta de finanţare către companii (-1,5% şi -0,8% în ultimele două luni), "semnal potenţial că programele guvernamentale de suport şi finanţare a mediului privat sau politica acomodativă a BNR funcţioneaza ineficient în acest ciclu şi nu ar ajuta economia reală". Aceasta este pentru prima dată în ultimii patru ani când creditarea sectorului privat (firme plus consum) a scăzut timp de două luni consecutiv.

"Valoarea depozitelor constituite în sistemul bancar local creşte vizibil, până la +14% anual, iar raportul credite/depozite rămâne stabil la 0,70x. Gradul de intermediere financiară la final de T1 (sold credite bancare/PIB nominal T1 extrapolat x4) era de 31,5%, relativ jos comparativ cu 49,5% la T1'09", mai punctează analiştii.