Bancherii: Lecţiile crizelor economico-financiare trebuie să stea la baza deciziilor financiare viitoare

Lecţiile crizelor financiare şi economice prin care românii au trecut în ultimii 15 ani reprezintă principala sursă de informaţie care trebuie să stea la baza deciziilor financiare viitoare. Ciclicitatea acestor crize este argumentul principal pentru a lua deciziile potrivite, chiar şi în perioade optimiste din punct de vedere economic. Acestea sunt câteva dintre concluziile reprezentanţilor sistemului bancar intervievaţi de jurnalişti în cadrul proiectului de educaţie financiară iniţiat de Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

În vecinătatea unui război şi în vremuri financiare şi sociale dificile, educaţia financiară poate da direcţia unui popor, în a fi sărac sau prosper, consideră reprezentanţii Centrului. Plecând de la această premisă, CSALB a iniţiat un demers în sprijinul informării consumatorilor de servicii financiare cu privire la relaţia lor cu băncile şi cu propriile finanţe. Pe parcursul a 12 întâlniri găzduite de CSALB, jurnalişti renumiţi în domeniul economic intră în dialog cu preşedinţi sau vicepreşedinţi de bănci comerciale, cu directorul juridic al Băncii Naţionale a României şi cu managementul Asociaţiei Române a Băncilor, cu profesori universitari, precum şi cu avocaţi reputaţi.

Rezultatul acestor interviuri constă în 12 podcasturi de educaţie financiară pe teme actuale din economia României. Patru dintre acestea au fost deja publicate, iar, printr-un comunicat de presă transmis astăzi redacţiei, CSALB le-a anunţat pe următoarele opatru din cele opt rămase.

• Dana Dima, BCR: "Odată cu scăderea inflaţiei, creşte apetitul de a lua credite noi"

Scăderea inflaţiei, aşteptată în a doua parte a anului, ar avea un impact pozitiv asupra costurilor pe care le au clienţii băncilor, în special cei care au contractat în trecut credite cu dobândă variabilă, consideră Dana Dima, vicepreşedinte al Băncii Comerciale Române (https://youtube.com/shorts/jFGi3_DcKGo).

Aceasta subliniază: "Chiar dacă avem semnale că s-a oprit creşterea abruptă a inflaţiei şi dobânzilor, trebuie să rămânem atenţi şi echilibraţi. Optimismul trebuie dozat bine! Odată cu scăderea inflaţiei, creşte apetitul de a lua credite noi. Important este să luăm cea mai înţeleaptă decizie pentru finanţele noastre şi ale familiei, inclusiv în perioadele în care suntem optimişti şi încrezători.

Noi am început să construim un model preventiv încă de acum 10 ani. Am promovat în anii trecuţi creditele în lei şi cele cu dobândă fixă, iar rezultatele s-au văzut în perioada aceasta cu fluctuaţii foarte mari. Multi dintre clienţii noştri au fost protejaţi prin dobânzile fixe şi de faptul că moneda naţională a rămas stabilă. Peste 85% din producţia de credite imobiliare - produsul standard al Băncii Comerciale Române - este acordată cu dobândă fixă, iar creditele de consum sunt acordate 100% cu dobândă fixă. Ne-a fost greu să explicăm acum ceva timp de ce o dobândă fixă poate sprijini, mai ales în momente de volatilitate, dar astăzi putem să vorbim despre un portofoliu sănătos".

• Florin Dănescu, ARB: "Să ai o dobândă fixă bună în perioade de turbulenţe şi inflaţie ridicată este un noroc cu care nu te poţi întâlni la infinit"

Să ai o dobândă fixă bună în perioade de turbulenţe şi inflaţie ridicată este un noroc cu care nu te poţi întâlni la infinit, arată Florin Dănescu, Preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor - ARB (https://youtube.com/shorts/3Ot9g3dHaCw), menţionând: "Când mi-am cumpărat primul apartament, cu dobândă fixă de 15% pentru tinerii căsătoriţi şi infaţia era 160%, am reuşit să-mi achit creditul în doi ani, din două salarii care nu erau deloc mari. Banca a pierdut atunci diferenţa dintre inflaţie şi dobânda mea, însă acest scenariu este puţin probabil să se repete. Băncile trebuie să-şi ia măsuri de siguranţă deoarece au răspundere faţă de depozitele populaţiei şi companiilor, dar şi faţă de alte industrii. Acum există instrumente care ne pot corecta o decizie relativ greşită la început. Dacă iei un credit cu dobândă variabilă acum şi constaţi pe pielea ta că nu este cel mai bine, poţi să te refinanţezi sau să cauţi un produs cu dobândă fixă. În concluzie, poţi să schimbi, să discuţi cu banca, să negociezi în cadrul CSALB. Sunt multe variante de rezolvare a problemelor, nu rămâi imobil în 20 de ani de credit".

• Nicolae Andreica, ING Bank: "În afară de decizia clienţilor privind costurile unui credit şi momentul când aleg să facă acest pas, există şi responsabilitatea băncilor"

În afară de decizia clienţilor privind costurile unui credit şi momentul când aleg să facă acest pas, există şi responsabilitatea băncilor, este de părere Nicolae Andreica, director retail ING Bank (https://youtube.com/shorts/uQY_JKCmyTs). "Ce trebuie să avem grijă noi, băncile, este să le oferim clienţilor nişte produse simple. Simplu de înţeles, simplu de utilizat, fără tipăritură cu literă mică şi fără caracteristici ascunse. În al doilea rând să îi ajutăm pe clienţi să folosească produsele respective în contextul potrivit, în funcţie de nevoile lor, dar să fie convinşi în momentul în care îl accesează că este ceea ce trebuie. Dau un exemplu cu titlu de anecdotă: eram într-o agenţie anul trecut şi aveam o clientă oarecum intrigată că banca nu-i acordase un credit cu care voia să îi cumpere copilului cel mai nou şi cel mai scump model de telefon apărut pe piaţă. Cred că dragostea nu înseamnă să cumperi un lucru scump, pe care nu ţi-l poţi permite şi vrei să te împrumuţi pentru el. Dacă şi banca îţi spune acest lucru, nu are sens să încerci să te îndatorezi şi mai mult", a conchis acesta.

• Radu Rizoiu, CSALB: "Dacă se va ajunge la o nouă criză financiară, sistemul bancar este mai bine pregătit"

"În ziua de astăzi, dacă se va ajunge la o nouă criză financiară, sistemul bancar este mai bine pregătit, arată Radu Rizoiu, conciliator onorific CSALB, Profesor Universitar (https://youtube.com/shorts/_qJ5qtK1l7k). Domnia sa a precizat: "Rolul CSALB poate fi de amortizor al şocurilor unei eventuale crize, pentru că a creat cadrul în care consumatorul şi banca stau la aceeaşi masă şi caută împreună soluţii la problemele apărute în relaţia lor contractuală. În plus, sistemul bancar este mai stabil. În momentul în care o bancă ar fi supusă unor proceduri de redresare, un întreg etaj în BNR este gata să intervină. Sunt oameni care se pregătesc de câţiva ani pentru eventuale situaţii de criză financiară, la solicitarea Uniunii Europene.

Ciclicitatea crizelor economice nu poate fi evitată. Nici comunismul nu a putut face asta, deşi planificarea urma doar traiectorii ascendente. Ce putem noi face este să limităm amplitudinea. Adevărul este că în 2008 criza financiară a găsit băncile nepregătite. Tocmai de aceea s-a lucrat la o reglementare care să oblige băncile ca în anii buni să se gândească deja la anii răi şi să-şi pună deoparte resurse cu care să gestioneze o eventuală situaţie de criză. Rămâne de văzut dacă protecţiile legislative impuse băncilor fac sau nu faţă."

• Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în cadrul CSALB: "Creşterea dobânzilor variabile începută anul trecut s-a oprit, odată cu temperarea inflaţiei"

Creşterea dobânzilor variabile începută anul trecut s-a oprit, odată cu temperarea inflaţiei, atrage atenţia Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în cadrul CSALB. Acesta completează: "Perioada de dobânzi ridicate se va menţine însă, cel puţin în acest an. După ce inflaţia a depăşit 16 procente, cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, Banca Naţională a României a fost nevoită să majoreze rata de politică monetară de la un minim istoric de 1,25% înregistrat în perioada pandemiei, pană la 7%. Turbulenţele economice şi financiare sunt resimţite, din păcate, de consumatori. Cei cu credite cu dobânzi variabile au suportat majorări importante ale ratelor lunare. Cei mai protejaţi au fost consumatorii care au contractat împrumuturi cu dobândă fixă până la începerea războiului din Ucraina şi beneficiază pe o perioadă de cel puţin 5 ani de un cost predictibil al împrumutului. Consumatorii şi băncile au reacţionat bine la situaţiile complicate care se manifestă, din păcate, de peste un an pe piaţa financiar-bancară. Mulţi consumatori au trecut de la ROBOR la IRCC şi au reuşit să salveze sume importante din valoarea ratei lunare, preţ de câteva luni. Alţii au trecut la dobândă fixă chiar în timpul creşterii dobânzilor variabile. Cei care aveau economii făcute în perioada pandemiei, au rambursat anticipat. Nu în ultimul rând, peste 3.500 de consumatori s-au adresat CSALB începând cu luna martie 2022 în încercarea de a negocia cu banca modificarea contractelor şi diminuarea efortului de plată. Existenţa acestui cadru de dialog numit CSALB este o resursă importantă pe care consumatorii şi băncile s-au putut baza în toată această perioadă tulbure. Numai în 2022 şi 2023 s-au purtat aproape 900 de negocieri între consumatori şi bănci, iar peste 90% dintre ele s-au încheiat cu identificarea şi adoptarea unei soluţii agreate de ambele părţi".