BĂNCILE DIN GRECIA AU NEVOIE DE 14,4 MILIARDE EURO, ÎN SCENARIUL NEGATIV GÂNDIT DE BCE Cinteză, BNR: "Băncile noastre cu capital grecesc nu necesită măsuri suplimentare"

Băncile cu capital grecesc prezente în ţara noastră nu necesită adoptarea unor măsuri suplimentare, ne-a spus, ieri, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Afirmaţia sa vine în contextul în care, sâmbătă, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat, în urma efectuării unor teste de stres, că băncile din Grecia necesită un capital suplimentar de 14,4 miliarde euro, într-un scenariu negativ.

Nicolae Cinteză ne-a declarat: "Ultimele date raportate arată că toţi indicatorii de prudenţă ai băncilor româneşti cu capital grecesc sunt în limite normale. Nu se impun măsuri suplimentare la băncile noastre cu acţionariat elen".

În ţara noastră sunt prezente patru instituţii de credit cu capital grecesc, care deţineau, în iunie, aproximativ 12% din activele totale ale sectorului bancar, potrivit Raportului de Stabilitate realizat de BNR.

Raportul apreciază: "Situaţia prudenţială a acestor instituţii este la un nivel adecvat, iar majoritatea indicatorilor au continuat să se îmbunătăţească, în ultimul an.

Aceste instituţii au, în prezent, o rată a fondurilor proprii totale semnificativ peste nivelul reglementat (18,1% în iunie 2015, în creştere de la 16,3% în decembrie 2014, faţă de pragul minim de 8%), o calitate bună a fondurilor proprii (rata fondurilor proprii de nivel 1 este de 13,1%, iunie 2015), un grad de acoperire cu provizioane IFRS a creditelor neperformante la un nivel corespunzător (69,4%), în timp ce calitatea portofoliului de credite s-a ameliorat, în linie cu modificările la nivelul întregului sector bancar (15,8% în iunie 2015, în scădere de la 21% în aprilie 2014)".

Lucrarea subliniază că, potrivit analizei de testare la stres a lichidităţii din perspectivă macroprudenţială, băncile cu capital grecesc "dispun de mijloacele necesare pentru a face faţă unui şoc de retragere de finanţare de la instituţii financiare nerezidente".

În această vară, în timpul crizei bancare ce a avut loc în Grecia, oficialii din banca noastră centrală au spus, în mai multe ocazii, că băncile din România cu capital grecesc, care funcţionează sub reglementările BNR, nu se confruntă cu probleme.

Guvernatorul Mugur Isărescu a precizat, printre altele, că, la noi, situaţia s-a păstrat în totalitate sub control. În cel mai rău caz, BNR, care este împrumutător de ultimă instanţă, poate acorda credite subsidiarelor greceşti, a conchis oficialul BNR, subliniind că băncile româneşti cu capital elen nu sunt dependende de finanţările primite din partea acţionarilor.

Criza din Grecia nu i-a lăsat, însă, indiferenţi pe deponenţii care îşi ţin banii în băncile noastre cu acţionariat grecesc, un număr important de persoane fizice şi juridice retrâgându-şi depozitele bancare. Potrivit lui Nicolae Cinteză, suma retrasă în două luni de criză din băncile româneşti cu capital elen s-a ridicat la 600 de milioane de euro, care înseamnă o parte "destul de importantă" din totalul depozitelor existente în conturile acestor operatori (peste 5 miliarde euro, la începutul primăverii, conform estimărilor din presă).

În acest context, BNR a monitorizat atent situaţia celor patru bănci în cauză - Bancpost, Alpha Bank, Banca Românească şi Piraeus Bank. Acesta au fost puse în situaţia să lucreze între ele, pentru că celelalte bănci din piaţă nu au dorit să colaboreze, după cum ne-a declarat domnul Cinteză: "A trebuit să facem noi managementul lichidităţii între băncile cu capital grecesc. Acestea aveau nevoie de lei, iar celelalte refuzau să le schimbe valuta. Subsidiarele elene aveau valută, iar celelalte bănci cereau garanţii. Pentru ce le trebuia garanţii? Împreună cu cele patru bănci cu capital grecesc - unele aveau exces de lichiditate, altele erau oarecum la normalitate - am direcţionat excesul de lichiditate de la una la alta şi a mers perfect. Am fost felicitaţi de oficialii de la EBA (n.r. Autoritatea Bancară Europeană) pentru cum am administrat această criză".

Testele de stres realizat de BCE la cele patru mari bănci din Grecia indică faptul că, într-un scenariu de bază, acestea ar necesita capital în valoare de 4,4 miliarde euro.

Scenariul de bază avut în vedere de BCE în rândul National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank (toate cu subsidiare la noi) - prevede o contracţie a economiei greceşti de 2,3% în acest an şi una de 1,3% în 2016, urmată de o creştere de 2,7% în 2017. Scenariul negativ indică un declin mai semnificativ al PIB-ului Greciei.

Cele patru bănci elene au termen până în 6 noiembrie să prezinte planurile privind modul în care vor acoperi deficitul de capital.

Piraeus Bank are cel mai ridicat deficit de capital, de 2,2 miliarde euro conform scenariului de bază şi, respectiv, 4,9 miliarde euro într-un caz mai grav de depreciere a economiei.

National Bank of Greece are un deficit total de capital de 4,6 miliarde de euro, din care 1,6 miliarde de euro în cazul scenariului de bază.

Necesarul Alpha Bank este de 263 milioane de euro în scenariul de bază şi de 2,7 miliarde de euro în scenariul negativ.

Cel mai mic necesar de capital se înregistrează la Eurobank, în valoare totală de 2,2 miliarde de euro, din care 339 milioane de euro corespund scenariului de bază.

Analiza BCE a cuprins un exerciţiu de evaluare a calităţii activelor şi un test de stres realizat pe baza a două scenarii, unul de bază şi altul negativ, în vederea evaluării nevoilor de recapitalizare pentru fiecare bancă, potrivit prevederilor celui de-al treilea program de ajustare economică pentru Grecia.

• Bancpost: "Rata de adecvare a capitalului, în septembrie - 18,72%"

Reprezentanţii Bancpost ne-au declarat că banca este foarte bine capitalizată, rata de adecvare a capitalului situându-se la un nivel "foarte solid", de 18,72% (valabil pentru luna septembrie 2015), "cu mult peste nivelul minim de 8% impus de lege": "Principala preocupare a Bancpost este să ne concentram activitatea pe susţinerea clienţilor noştri, în paralel cu menţinerea unei creşteri sustenabile".

Bancpost a încheiat primul semestru al acestui an cu un profit net de 34,6 milioane lei, rezultatul net înainte de constituirea provizioanelor fiind în creştere cu 37%, comparativ cu perioada similară din 2014.

Potrivit informaţiilor furnizate de Bancpost, ponderea creditelor neperformante (NPL) a scăzut la 16,3% din totalul portofoliului de credite, comparativ cu 21% - nivelul NPL din primul semestru al anului trecut. Cheltuielile operaţionale au scăzut cu 18%, datorită optimizării reţelei, în timp ce indicatorul costuri/venituri a scăzut cu 17%, ajungând la 69%. De asemenea, veniturile operaţionale au avut un avans de 1%, comparativ cu primul trimestru din 2014.

Volumul creditelor şi cel al depozitelor au rămas constante faţă de primul semestru din 2014, raportul credite/depozite menţinându-se la nivelul de 87%.

Piraeus Bank România se află în procesul de negociere cu fondul american de investiţii J.C. Flowers, pentru ca acesta din urmă să preia operatorul cu capital elen. J.C. Flowers a depus ofertă angajantă pentru preluarea Piraeus Bank România.

La finalul lunii septembrie, Mădălina Teodorescu, vicepreşedintele băncii cu acţionariat grecesc, a spus că vânzarea Piraeus Bank România către fondul american de investiţii se află în curs de negociere, la Atena. Domnia sa a ţinut să precizeze că, la vremea respectivă, nu exista o decizie locală cu privire la această tranzacţie.

Piraeus Bank este una din băncile care au acordat credite în franci elveţieni, înainte de instalarea crizei în ţara noastră.

Alpha Bank are 149 de sucursale şi 2.035 de angajaţi şi a înregistrat, în România, pierderi înainte de taxe de 6,5 milioane de euro, în primul trimestru al anului în curs, după un rezultat negativ de 58,5 milioane de euro pe ansamblul anului trecut, potrivit datelor publicate de instituţia financiară elenă. În primul trimestru al anului trecut, Alpha Bank România a avut un profit de 1,4 milioane de euro.

Rata creditelor neperformante a crescut, în primele trei luni ale acestui an, la 16,5%, de la 15,3% la sfârşitul anului trecut.

Soldul creditelor a avansat cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 2,95 miliarde de euro, depăşind şi nivelul de 2,92 miliarde de euro înregistrat la sfârşitul lui decembrie.

La nouă luni, nivelul creditelor a rămas relativ stabil - 2,9 miliarde euro, înregistrându-se o scădere uşoară de la an la an, de 0,2%, potrivit datelor publicate de banca grecească. Acestea arată că volumul depozitelor a scăzut la 1,2 miliarde de euro, cu 23,1%, faţă de perioada similară a anului trecut.

Banca Românească are 22 de ani de activitate pe piaţa bancară din România. În octombrie 2003, cel mai mare grup financiar din sud-estul Europei, National Bank of Greece (NBG), a cumpărat pachetul majoritar de la Banca Românească, deţinând, în prezent, 99,279% din capitalul social al acesteia. Şi Banca Românească are un portofoliu de credite în franci elveţieni.