Băncile din ţara noastră solicită extinderea termenului de dezbatere a legilor ce vizează plafonarea dobânzilor

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizaţiile reprezentative ale comunităţii bancare româneşti, solicită Parlamentului asigurarea unui dialog "real şi constructiv" în dezbaterea proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate şi eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit, se arată într-un comunicat al CPBR, dat astăzi publicităţii.

Potrivit documentului, reprezentanţii sectorului bancar solicită extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse iniţial pentru dezbaterea aprofundată a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor şi limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate.

Comunitatea bancară se declară "profund îngrijorată de consecinţele preponderent negative", atât asupra consumatorilor cât şi asupra economiei, ce ar fi generate de potenţiala intrare în vigoare a celor trei iniţiative legislative care se află în diferite stadii de dezbatere atât în Senat (eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit), cât şi în Camera Deputaţilor (plafonarea dobânzilor şi limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate).

În viziunea reprezentanţilor celor două instituţii, posibilul impact al acestor propuneri legislative este relevat şi de studiul de impact prezentat public astăzi de către KPMG Advisory - entitate profesională independentă a cărei reputaţie este recunoscută atât la nivel naţional cât şi internaţional, acesta fiind realizat la solicitarea ARB şi CPBR.

Studiul KPMG relevă faptul că, atât impactul individual, cât şi cel cumulat al celor trei propuneri legislative ar putea conduce la o încetinire a creşterii economice, o scădere a consumului şi investiţiilor, cât şi la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe lângă alte efecte ce vor afecta consumatorii în mod direct şi imediat.

Propunerile legislative au implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor cât şi la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual şi agregat.

Potrivit reprzentanţilor băncilor din ţara noastră, principalele efecte cuprinse în studiul de impact sunt reprezentate de:

- Înăsprirea condiţiilor de creditare/ reducerea creditării cu impact direct asupra reducerii consumului (achiziţii de locuinţe, bunuri de folosinţă îndelungată şi bunuri de larg consum) şi a avuţiei nete a populaţiei;

- Reducerea creditării pentru achiziţia de locuinţe poate creşte presiunea asupra pieţei imobiliare;

- Adâncirea diferenţelor dintre clasele sociale;

- Alterarea comportamentului la plată al consumatorilor;

- Reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei - cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor;

- Limitarea capacităţii instituţiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanţă în vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, cumulată cu apariţia litigiilor de obţinere a titlului executoriu vor conduce la încărcarea suplimentară a sistemului judiciar;

- Creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, ceea ce poate conduce la creşterea riscului de ţară;

- La nivel european există demersuri paralele de îmbunătăţire a cadrului de protecţie a consumatorilor şi de stimulare a soluţionării nivelurilor ridicate de credite neperformante, având în vedere că acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilităţii financiare şi a creşterii economice;

- Reducerea profitabilităţii şi a fondurilor disponibile pentru creditare;

- Lipsa predictibilităţii legislative poate avea consecinţe negative asupra mediului de afaceri şi a investiţiilor.

Otrivit sursei citate, în cazul propunerilor legislative privind plafonarea dobânzilor şi eliminarea caracterului de titlu executoriu al unui contract de credit, studiul KPMG arată că o potenţială reducere a creditării populaţiei cu 5% ca urmare a diminuării capacităţii instituţiilor de credit de a finanţa sectorul privat este estimată să conducă la reducerea consumului cu 1,39%, a investiţiilor cu 0,17% şi a PIB cu 1,80%.

De asemenea, în cazul propunerii legislative privind limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate, având în vedere potenţialul de diminuare a capacităţii instituţiilor de credit de a finanţa economia reală, o potenţială reducere a creditării populaţiei şi a agenţilor economici cu 5%, conform estimărilor, poate să conducă la reducerea consumului cu 2,19%, a investiţiilor cu 0,27% şi a PIB cu 2,84%.

În schimb, se precizează comunicat, reducerea ratei creditelor neperformante la un nivel de 3% ar putea genera pentru instituţiile de credit capital suplimentar de 6,3 miliarde lei, care ar putea susţine un volum de credite suplimentar de 47 miliarde lei. Conform celor două instituţii, informaţiile care au stat la baza întocmirii acestui studiu sunt limitate la informaţii disponibile în mod public din surse oficiale.

În cele din urmă, cele două instituţii afirmă: "Comunitatea bancară îşi manifestă întreaga disponibilitate de a participa la dezbateri constructive în cadrul comisiilor parlamentare ce urmează a aviza proiectele de lege menţionate mai sus, pentru a putea prezenta într-o manieră realistă, responsabilă şi detaliată potenţialele efecte ale acestora asupra economiei României şi a cetăţenilor săi pe termen mediu şi lung".