Autoritatea de Supraveghere Bancară din Turcia (BDDK) a îndemnat recent băncile din ţară să reclasifice ca neperformante împrumuturi de 46 de miliarde de lire (8,1 miliarde de dolari) până la sfârşitul anului şi să îşi constituie provizioane pentru pierderi, cu scopul curăţării sis-temului bancar.
Autoritatea face referire în special la împrumuturile acordate sectoa-relor energiei şi construcţiilor, care sunt afectate de situaţia economică a ţării. BDDK preconizează că este de aşteptat să crească raportul creditelor neperformante (NPL) din băncile turceşti la 6,3% la finele lui 2019, de la 4,6% în 2018. Anterior, autoritatea preconiza un nivel de 6% al NPL-urilor, anul acesta.
BDDK a informat că rata de adecvare a capitalului băncilor turceşti (CAR) va scădea cu 50 de puncte de bază, la 17,7%, în parte din cauza creditelor neperformante.
Autoritatea a menţionat: "Studiile efectuate arată, totuşi, că industria bancară, în ansamblu, îşi păstrează structura sănătoasă şi puternică, iar structura de capital permanent se află la un nivel care poate gestiona cu uşurinţă riscurile".
În luna august, ministrul Trezoreriei şi Finanţelor de la Ankara, Berat Albayrak, declara că Turcia lasă băncile să îşi rezolve singure problema datoriilor neperformante, iar jumătate din împrumuturile cu probleme din ţară, care s-au ridicat la 400 de miliarde de lire turceşti (72 de miliarde de dolari), au fost deja reorganizate.
Berat Albayrak a subliniat că guvernul nu va acoperi pierderile generate de creditele neperformante, iar economia Turciei va fi într-o situaţie mai bună atunci când aceste împrumuturi cu probleme vor fi soluţionate.
Administraţia preşedintelui Recep Tayyip Erdogan încearcă să stimuleze creditarea din Turcia, chiar dacă volumul împrumuturilor neperformante creşte, iar profitul din întreaga industrie bancară scade.
În 2018 - când Turcia s-a confruntat cu o criză valutară, iar rata inflaţiei a depăşit 25%, cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani - banca centrală de la Ankara a majorat semnificativ dobânda de referinţă, de la 17,75% la 24%, ca să ţină sub control deprecierea lirei. De atunci, rata inflaţiei a scăzut la mai puţin de 16%.