Băncile europene folosesc pandemia să reducă din personal şi să închidă sucursale

După mai bine de un deceniu de la criza datoriilor suverane şi intrarea într-un mediu cu dobânzi ultra-scăzute, băncile europene au găsit în pandemia de Covid-19 oportunitatea să realizeze schimbările pe care investitorii le-au cerut de ani buni, anume să reducă din personal, să închidă din sucursale şi să forţeze migrarea clienţilor în mediul online, scrie Wall Street Journal (WSJ).

Commerzbank, a doua cea mai mare instituţie de credit din Germania, a anunţat joia trecută că va renunţa la o treime din personalul din ţară şi va închide pe viitor aproape jumătate din toate sucursalele sale. Mişcarea a venit ca urmare a presiunii exercitate în acest sens de către acţionarul american Cerberus Capital Management. De asemenea, fuziunile în desfăşurare în sistemele bancare din Italia şi Spania sunt aşteptate să ducă la închiderea a câteva mii de sucursale care altfel s-ar suprapune şi care în alte vremuri reprezentau coloana vertebrală a activităţii bancare.

Compania de consultanţă Kearney estimează de altfel că aproape un sfert din cele 165.000 de sucursale de bancă din Europa vor dispărea în termen de trei ani.

Băncile sunt de la criza financiară o verigă slabă în sistemul economic european în condiţiile în care acestea au fost mai lente comparativ cu băncile americane în a-şi adapta modelul de afaceri. În comparaţie cu băncile de peste Ocean, instituţiile de credit din zona Euro se străduie să câştige suficienţi bani pentru a susţine creşterea creditării. De asemenea, băncile europene au intrat în criza Covid-19 cu un munte de credite neperformante moştenite de pe urma crizei datoriilor suverane.

WSJ arată însă că pandemia a adus un sentiment de urgenţă şi de voinţă pentru rezolvarea situaţiei. Banca Centrală Europeană (BCE) a început să sprijine reformele şi a pavat drumul către fuziuni şi practic către consolidarea sistemelor bancare. De asemenea, guvernele naţionale, rezistente în alte vremuri la aprobarea fuziunilor - deoarece se taie puternic din locurile de muncă din bănci -, şi-au schimbat tonul. Iar preţurile foarte scăzute şi evaluările slabe din piaţa bursieră pentru băncile listate i-au convins pe unii directori de bănci să acţioneze în sensul fuziunii, în sens contrar riscând ieşirea de pe piaţă.

"Pandemia, într-o anumită privinţă, a fost un catalizator pentru bănci ca acestea să înceapă să rezolve din aceste slăbiciuni într-un mod mult mai radical", a afirmat recent Andrea Enria, directorul supravegherii bancare de la BCE, citat de WSJ.

Potrivit Wall Street Journal, cheltuielile operaţionale ale băncilor din Europa sunt destul de ridicate comparativ cu veniturile generate. În cazul Deutsche Bank procentajul costurilor în venituri este de 88,3%, în cazul Commerzbank este de 81,5%, Societe Generale are 75,6%, Credit Suisse - 73,7% şi BNP Paribas - 68,2% (cifrele sunt valabile pentru finalul lui septembrie 2020). O problemă sunt într-adevăr sucursalele, însă băncile nu mai sunt temătoare să taie în carne vie: cele mai mari cinci bănci din Spania şi-au închis în 2020 circa 8% din toate sucursalele şi au promis să închidă şi mai multe pe viitor.

Potrivit datelor FMI valabile pentru 2019, Spania este în topul ţărilor cu cele mai multe sucursale bancare raportate la populaţie, undeva la 49 de sucursale pentru 100.000 de locuitori. Asta în timp ce în Statele Unite numărul este de 30 la suta de mii de locuitori. Franţa are şi mai multe ca Spania, peste 70 la 100.000 de locuitori.

• Caixabank estimează că va economisi 770 de milioane de euro după închiderea a peste jumătate din sucursale

Banca spaniolă Caixabank, care este în proces de achiziţie a unei băncii mai mici numită Bankia, a anunţat recent că va economisi 770 de milioane de euro pe an după ce va închide peste jumătate din cele 6.300 de sucursale pe care le operează. În spatele mişcării este speranţa că pandemia i-a învăţat pe clienţi să trăiască fără să realizeze deplasări frecvente la sucursale.

Anna de Juan, client al Bankia în vârstă de 60 de ani, obişnuia să se deplaseze la sucursala din apropiere aproape în fiecare zi - pentru cel puţin o oră - pentru a face transferuri bancare şi pentru a gestiona fondurile unei firme mici de administrare de active pentru care lucrează. De la debutul pandemiei, toate operaţiunile au fost însă făcute online sau prin intermediul telefonului personal.

"A fost o schimbare grozavă pentru mine. Am economisit timp şi energie", afirmă Anna de Juan pentru WSJ.

În ceea ce priveşte deplasările la sucursalele băncii irlandeze AIB, acestea au scăzut din martie 2020 cu 30%. Asta a generat pentru bancă şi un beneficiu neaşteaptat. Clienţii din categoria +65 de ani, care au ezitat până acum să folosească internet sau mobile banking-ul, reprezintă acum grupul de clienţi cu cel rapid ritm de adoptare a canalelor digitale, spune CEO-ul băncii Colin Hunt. Acesta a notat pentru WSJ că sucursalele pot aduce într-adevăr noi clienţi, însă tendinţa la AIB este de fuzionare a sucursalelor. Strategia vizează reducerea spaţiului de birou folosit şi eliminarea a 1.500 de job-uri, în timp ce ţinta este tăierea costurilor totale cu 10%.

Investitorii au fost pănă acum sceptici cu privire la nou-găsita voinţă a băncilor europene de a tăia costurile. Acţiunile bancare s-au tranzacţionat de ani de zile şi încă se tranzacţionează în continuare foarte jos comparativ cu valoarea bilanţurilor, cel puţin în comparaţie cu rivalii din Statele Unite.

La Commerzbank, ani de zile de progres lent în materie de tăiere de costuri au "agitat" cel de-al doilea acţionar ca mărime al băncii germane, Cerberus. Vara trecută acţionarul a solicitat progrese mai rapide, iar ulterior directorul general al băncii şi-a dat demisia. Cerberus a intrat în acţionariatul Commerzbank în 2017 şi în prezent înregistrează o pierdere nerealizată de peste 300 de milioane de euro.

"Dacă vrem să asigurăm viitorul băncii trebuie să ducem la bun-sfârşit o restructurare adâncă şi asta cât mai rapid posibil", a spus recent Manfred Knof, CEO-ul Commerzbank.

Agenda de reformă de la Commerzbank este sprijinită inclusiv de guvernul german, cel mai mare acţionar al băncii. De asemenea, sindicatele au opus surprinzător de puţină rezistenţă vizavi de planurile de reformă ale conducerii băncii.

O persoană apropiată de acţionarul Cerberus a precizat pentru WSJ că planul Commerzbank, care include renunţarea la sucursalele şi operaţiunile neprofitabile, este în linie cu propriile solicitări.

În Italia, Intesa Sanpaolo a tăiat 10.000 de locuri de muncă şi a închis sute de sucursale după ce a fuzionat cu un rival mai mic anul trecut. Directorul general Carlo Messina a precizat pentru WSJ că părţi din strategia băncii au fost "resetate ca urmare a pandemiei" şi a faptului că o mare parte din clienţi s-au mutat pe serviciile online. Ca urmare, banca a economisit 700 de milioane de euro.

Chiar şi aşa, Intesa Sanpaolo, cea mai mare bancă italiană după active, operează undeva la peste 4.000 de sucursale, în linie cu rivalii americani JPMorgan Chase & Co. şi Bank of America Corp., în ciuda faptului că activează pe o piaţă mai mică. Pe viitor Intesa plănuieşte să ţină funcţionale cel puţin 3.000 de sucursale şi să le transforme în centre de vânzare de asigurări şi instrumente de investiţii.