Bani europeni pentru modernizarea infrastructurii feroviare destinată Portului Constanţa

Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa, etapa 1, a primit acceptul de finanţare din partea Comisiei Europene, care a decis, ieri, să finanţeze cu 616 milioane euro 35 de proiecte care vor permit investiţii în infrastructuri cheie care pot fi utilizate atât în scop civil cât şi militar, în actualul context al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Cele 35 de proiecte, prin care se află şi două din ţara noastră, fac parte din cadrul celei de-a doua cereri de propuneri incluse în Pachetul de Mobilitate Militară.

"Rezultatele celei de-a doua runde de cereri de propuneri reflectă nevoia ca statele membre să îmbunătăţească utilizarea în scop dual a sistemului de transport. A fost o rundă competitivă cu proiecte câştigătoare din 17 ţări membre ale Uniunii Europene, printre care se numără proiecte dein Germania, România şi Polonia care rezolvă în mod direct îmbunătăţirea infrastructurii de-a lungul liniilor de solidaritate", a declarat Adin Vălean, comisarul european pentru transport.

Cele două proiecte selectate din ţara noastră se referă la modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa, etapa 1 - Valu lui Traian, care va fi finanţată de la bugetul Uniunii Europene cu 43,51 milioane euro şi designul plus construirea podului peste râul Prut, în dreptul localităţii Ungheni, care vor fi finanţate cu 16,48 milioane euro.

Contribuţia financiară de la bugetul Uniunii Europene va fi acordată sub forma unor granturi directe care vor cofinanţa costurile totale ale proiectelor respective.

Amintim că în 9 noiembrie Guvernul a aprobat Proiectul pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa, investiţie în valoare totală de 5,3 miliarde lei (aproximativ un miliard euro), care ar urma să fie finanţat prin Programul Connecting Europe Facility (CEF- feroviar). Proiectul se referă la modernizarea liniilor de tren, electrificarea tuturor liniilor din port, sistem centralizat de semnalizare electronică sau realizarea unor grupe de aşteptare care degrevează liniile de primire-expediere din Portul Constanţa. Valoarea de 5,3 miliarde lei a fost stabilită în septembrie 2022 şi se poate suplimenta în funcţie de evoluţia ulterioară a preţurilor la materialele de construcţii, investiţia având un termen de realizare de 4 ani.

Vicepremierul Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, anunţa anterior şedinţei respective de guvern că prin programele europene de transport (CEF şi POT) se pot atrage finanţări de 800 milioane euro pentru inverstiţii feroviare în zona Portului Constanţa. Modernizarea primelor 35 de linii din cele 99 de linii incluse în programul de reparaţii a fost realizată de companiile Arcada şi Wiebe.

În Portul Constanţa sunt 300 de kilometri de cale ferată din care CFR Infrastructură administrează 180 de kilometri. În total, sunt 367 de linii de tren, din care 322 ale CFR SA, iar 45 linii ale operatorilor privaţi. În lipsa lucrărilor de întreţinere, 25% dintre acestea sunt închise, iar 27% au restricţii de viteză, de până la doar 5 km/h pentru trenurile care sunt primite în Port Constanţa Zona A.

Reţeaua feroviară din portul Constanţa asigură circulaţia unor volume mari de mărfuri între România şi Europa de Est. Zona portului este împărţită în două zone funcţionale, şi anume zona de Nord şi de Sud, deservită de şase staţii de cale ferată, furnizând infrastructura pentru manipularea mărfurilor în interiorul portului. Zona de Nord este deservită de trei staţii de cale ferată şi un punct de oprire la Terminalul de petrol. Zona de Sud este deservită de trei staţii de cale ferată. În prezent, staţiile CF care deservesc Portul Constanţa sunt: Constanţa Port Zona A (CPZA), Constanţa Port Zona B (CPZB), Constanţa Port Mol V (CPMol 5) care fac parte din Portul Constanţa Nord şi Agigea Nord, H.m., Agigea Ecluză, Constanţa Port Terminal FerryBoat (CP Terminal Ferry-Boat) care fac parte din Portul Constanţa Sud. Un rol important pentru activitatea feroviară a Portului Constanţa îl au staţiile c.f. Valul lui Traian şi Palas cu rol de degrevare a grupelor de primire din staţiile c.f. din port de staţionările mari ale trenurilor care aşteaptă navele maritime să sosească la dane. Marele neajuns al acestora este că nu dispun de număr suficient de linii pentru toate trenurile care trebuie să aştepte să intre la fronturile de încărcare - descărcare de la dane.