Banii din instalaţiile sechestrate ale Rompetrol

• Liber la vânzare

Rămânerea premierului Tăriceanu în funcţia de prim-ministru îi dă prilejul lui Teodor Atanasiu să devină şef la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), după ce a fost suspendat, cu cântec, din funcţia de ministru al apărării de preşedintele Traian Băsescu (încă unul din gesturile politice din războiul său cu guvernul liberal, care a măcinat ţara între 2005 şi 2008). Perioadă în care aflam şi că Dinu Patriciu, liberal de frunte, sponsorizase PSD în anul electoral 2004 şi că în Guvernul Tăriceanu se reunea un întreg consiliu de administraţie al grupului Rompetrol (informaţii furnizate, în exlcusivitate, tot de ziarul BURSA).

Teodor Atansiu şi premierul Tăriceanu au fost amândoi administratori în companiile din grupul Rompetrol, fiind direct interesaţi ca ele să prospere.

Pe 2 februarie 2007, AVAS a înaintat Grupului Rompetrol documentul care atesta finalizarea perioadei de monitorizare post-privatizare a rafinăriei Petromidia şi recunoaşterea îndeplinirii de către investitor a tuturor obligaţiilor asumate.

Cu alte cuvinte, aşa cum relata ziarul BURSA încă din acea perioadă, Dinu Patriciu era liber să vândă rafinăria oricui dorea. Dinu Patriciu avea să se folosească de decizia AVAS ca să-şi proclame victoria: "Documentul emis astazi de AVAS demonstrează că orice acuzaţie legată de modul în care a fost derulată privatizarea Petromidia este neîntemeiată, rău-voitoare şi motivată politic".

Apoi, aceeaşi decizie a AVAS îl lansa ca primul miliardar al ţării şi mai mult îl scăpa, prin vânzarea către kazahi, de grija datoriilor către stat.

Rămâne un mister şi astăzi cum a ridicat statul monitorizarea post-privatizare în condiţiile în care statul avea de recuperat o asemenea sumă de la companie, aflată sub supraveherea financiară a Finanţelor. După cum, tot misterios este şi faptul că Fiscul nu a atacat nici până astăzi decizia AVAS.

Din februarie 2007, fără nicio opoziţie din partea statului, Dinu Patriciu putea vinde rafinăria.

Ceea ce şi face, şase luni mai târziu, când o înstrăinează companiei KazMunaiGaz, companie controlată de statul kazah, pentru o sumă rămasă şi azi confidenţială chiar dacă au fost vehiculate diferite sume, care-l propulsau pe Dinu Patriciu drept cel mai bogat român.

•

• Calendarul unei afaceri scandaloase

24 octombrie 2003. Guvernul Năstase aprobă conversia în obligaţiuni a întregii datorii pe care compania "Rompetrol Rafinare" o avea la bugetele statului, inclusiv a unor taxe care nu puteau în mod logic să fie amânate la plată, fiindcă intrau în categoria "stopajului la sursă". În total, 603 milioane de dolari. Pentru întreaga sumă, compania "Rompetrol Rafinare" emitea obligaţiuni cu scadenţa peste 20 de ani. În cei douăzeci de ani, compania ar fi plătit Finanţelor doar dobânda aferentă, restul urmând să fie plătite la scadenţă. Guvernul lasă însă la decizia exclusivă a companiei decizia de a plăti în bani datoria, peste douăzeci de ani, sau în acţiuni (printr-o nouă conversie, de această dată a obligaţiunilor în acţiuni)

24 august 2004. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Năstase este aprobată de Senat, care reduce scadenţa obligaţiunilor la şapte ani, în loc de douăzeci de ani.

7 februarie 2005. Cu o nouă majoritate, Camera Deputaţilor aprobă, cu doar 10 voturi împotrivă şi 12 abţineri, proiectul de lege. Ca o ironie, preşedintele Camerei Deputaţilor era, la acel moment, chiar fostul premier Adrian Năstase.

8 februarie 2005. Proiectul de lege este trimis la comisia de mediere, pentru că Senatul şi Camera Deputaţilor aprobaseră în forme diferite un articol, exact cel legat de conversia efectivă în cei şapte ani.

9 martie 2005. Comisia de mediere înclină spre varianta Camerei Deputaţilor, care prevedea, în plus faţă de varianta Senatului, că "în termen de 60 de zile de la promulgarea legii, convenţia de emisiune va fi reanalizată de Guvern".

22 martie 2005. Plenul Camerei Deputaţilor aprobă raportul comisiei de mediere, cu doar 12 abţineri şi fără nici un vot împotrivă.

6 aprilie 2005. Preşedintele Traian Băsescu promulgă legea, care intră în vigoare pe 8 aprilie.

27 Mai 2005. Dinu Patriciu este reţinut în dosarul manipulării pieţei bursiere, cu acţiunile Rompetrol, dar este eliberat de instanţă a doua zi.

• Actorii politici ai afacerii

- Călin Popescu Tăriceanu- primul ministru al României, în perioada 2005-2008.

Tăriceanu a deţinut funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al companiei Rompetrol Downstream, în perioada 18 februarie 2003-16 martie 2004. Retragerea lui Călin Popescu Tăriceanu din Rompetrol Downstream cu doar două săptămâni înainte de listarea acţiunilor Rompetrol la Bursa de Valori Bucureşti, soldată cu un dosar penal privind manipularea bursieră, a ridicat numeroase întrebări privind implicarea actualului prim-ministru în tranzacţii bursiere din poziţia de persoană iniţiată, căci pe 15 aprilie 2004, Tăriceanu vindea acţiuni pe Bursă în valoare de 15 miliarde de lei, însă numele său nu a fost implicat în voluminosul dosar penal, în care apar numele lui Verestoy Attila, Dinu Patriciu, Camelia Voiculescu, Sorin Pantiş şi Sorin Roşca Stănescu. Firma de brokeraj prin care s-au realizat majoritatea tranzacţiilor a fost TVM, controlată de Verestoy Atilla şi Dinu Patriciu.

- Teodor Atanasiu - fost ministru al apărării şi preşedinte al AVAS. Teodor Atanasiu a fost membru în Consiliul de Adminis-traţie al Palplast SA, în perioada 11.08.2003-21.12.2004, pe când compania din Sibiu era controlată de Dinu Patriciu. În perioada când deţinea poziţia de şef al AVAS, Petromidia a ieşit din moniorizarea postprivatizare, înlesnindu-i lui Dinu Patriciu vânzarea companiei către kazahi

- Mihai Tănăsescu. Fost ministru al finanţelor în Guvernul Năstase, cel care a iniţiat ordonanţa pentru conversia datoriilor Rompetrol în obligaţiuni. Astăzi, Mihai Tănăsescu este reprezentantul României la FMI, de unde România a luat un împrumut de aproape 20 de miliarde euro.

- Adrian Năstase, fost prim-ministru al României, în mandatul căruia a fost aprobată ordonanţa pentru conversia datoriilor în obligaţiuni

- Parlamentarii PNL, PSD şi PDL, pentru că, în anul 2005, au votat o lege astfel încât au lăsat la latitudinea companiei Rompetrol să aleagă modul cum îşi va achita datoriile către stat, deşi ei reprezentau interesele cetăţenilor nu doar pe cele ale acţionarilor Rompetrol.

- Preşedintele Traian Băsescu, pentru că a acceptat forma proiectului de lege aprobat de Parlament, fără să úzeze de dreptul constituţional de a-l trimite înapoi să fie rediscutat, astfel încât statul să fi putut astăzi să decidă legal, modul cum îşi va recupera banii.

•

• Cum motiva Guvernul Năstase urgenţa conversiei

(nota de fundamentare a OUG nr.118 din 24 octombrie 2003 privind măsuri pentru reglementarea unor obligaţii bugetare ale Societăţii Comerciale "Rompetrol Rafinare"- S.A. Constanţa)

Societatea Comercială "Rompetrol Rafinare" - S.A. Constanţa este un mare contribuabil cu capital privat român, care deţine o cotă importantă din piaţa produselor petroliere.

Rafinăria Petromidia privatizată în anul 2000, cu intrare în afectivitate la data de 26 februarie 2001 avea în acel moment următoarele datorii:

- 181,9 milioane USD către bugetul statului, din care 129,8 milioane USD sume recunoscute şi în caietul de sarcini, iar diferenţa de 52,1 milioane USD netrecută în caietul de sarcini;

- 34 milioane USD datorii bancare ale Petromidia în acel moment asumate de cumpărător prin caietul de sarcini;

- 30 milioane USD datorii către furnizori (necuprinse în caietul de sarcini).

Pentru a-şi relua activitatea în condiţii optime, societatea avea nevoie de:

- aproximativ 75 milioane USD capital de lucru pentru a asigura exclusiv importul materiilor prime;

- aproximativ 20 milioane USD fonduri de investiţii pentru demararea proiectelor urgente de retehnologizare, modernizare a rafinăriei;

- aproximativ 35 milioane USD, stoc tehnologic de ţiţei.

În concluzie, datoriile reale, doar parţial cuprinse în caietul de sarcini - bugetare, bancare, lipsă stoc tehnologic, furnizori - la momentul privatizării erau de aproximativ 280 milioane USD. La această sumă se adaugă penalităţile plătite pentru datoria bugetară - 45 mil. USD. Rezultă un cuantum total al datoriei istorice de aproximativ 325 USD. În această situaţie, 130 milioane USD au fost asigurate în perioada februarie - mai 2001 de către societatea cumpărătoare a pachetului majoritar de acţiuni - The Rompetrol Group N.V. - din surse proprii şi atrase de pe piaţa bancară internaţională, pentru a face posibilă reînceperea producţiei. Pe parcursul activităţii, la temenele şi în cuantumurile prevăzute în contractul de privatizare, o parte a acestei sume (51 milioane USD) au fost trecute în contul de capital al societăţii.

Cuantumul obligaţiilor bugetare restante ale S.C. "Rompetrol Rafinare" - S.A. Constanţa (peste 600 milioane USD) impune măsuri pentru reglementarea acestei probleme de mare importanţă atât pentru bugetul de stat şi bugetele fondurilor speciale, cât şi pentru continuarea activităţii sociale.

Pe de altă parte, S.C. "Rompetrol Rafinare" - S.A. Constanţa poate deveni un contribuabil important pentru bugetul de stat.

Faţă de suma de 15,3 milioane USD virată către bugetul statului în anul 2000, înainte de privatizare, rafinăria Petromidia a virat către bugetul de stat:

- aproximativ 61,9 milioane USD în anul 2001;

- aproximativ 190,3 milioane USD în anul 2002;

- aproximativ 248 milioane USD în perioada ianuarie-octombrie 2003 (7.380.741.451.165 lei).

În anul 2003 se estimează o contribuţie bugetară a societăţii de cel puţin 210 milioane USD.

Totodată, au fost investite în societate până la data actuală 83 milioane USD prin măriri de capital. Cifra de afaceri a crescut de la 286 milioane USD în anul 2000 la 915 milioane USD în 2002.

Astăzi, după prima etapă de retehnologizare, Petromidia este singura rafinărie din România care din 100% ţiţei greu şi cu conţinut ridicat de sulf produce 100% produse conform standardelor europene. Societatea asigură 28% din piaţa internă de carburanţi auto în condiţiile în care 60% din producţie este exportată, fiind al doilea mare producător, după Petrom, cu o cantitate de materii prime prelucrate în anul 2003 de peste 4 milioane tone.

O dată soluţionată problema obligaţiilor restante în evoluţia S.C. "Rompetrol Rafinare" - S.A. s-ar putea înregistra următoarele evoluţii pozitive:

a) o relaţie normală cu instituţiile financiare, în sensul asigurării surselor de finanţare a activităţii curente la capacitate maximă (faţă de 65% în prezent), ceea ce are ca efect:

- creşterea nivelului taxelor şi impozitelor către bugetul de stat pentru anul 2004 la circa 460 milioane USD;

- ridicarea cotei de export de la 3 la 4% din exportul total al României la nivelul anului 2004;

- creşterea contribuţiei la creşterea PIB;

- dezvoltarea industriei orizontale adiacente (servicii logistice şi portuare, industria maselor plastice, amenajarea unui parc industrial în vecinătate, modernizarea centralei termoelectrice existente şi instalarea unei centrale electrice eoline) cu menţinerea în permanenţă a 5000 de locuri de muncă bine retribuite, care contribuie direct la creşterea contribuţiei la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale;

- creşterea contribuţiei la bugetele locale, permiţând o dezvoltare mare accentuată a comunităţilor locale adiacente;

- continuarea procesului investiţional (87 milioa-ne USD până în prezent) cu efecte deosebite asupra calităţii produselor şi protecţia mediului înconjurător;

b) repornirea instalaţiilor din petrochimie, ce va avea ca efect diminuarea importurilor de polietilene şi creşterea producţiei domestice de profil;

c) menţinerea unei competitivităţi ridicate pe piaţa produselor petroliere cu efecte în creşterea raportului calitate/preţ al produselor pe piaţa românească.

În absenţa unei soluţii pentru rezolvarea problemei datoriilor S.C. "Rompetrol Rafinare" - S.A., blocajul financiar al societăţii poate determina:

a) trecerea în şomaj a 2400 de muncitori aparţinând firmelor direct implicate;

b) reducerea drastică a activităţii celorlalte firme de pe platformă, în condiţiile în care zona este considerată monoindustrială;

c) diminuarea veniturilor colectate la bugete prin oprirea activităţii de producţie şi, posibil prin reapariţia pieţei negre a produselor petroliere;

d) creşterea importurilor de polipropilenă, materie primă pentru industria maselor plastice;

e) reducerea exportului anual al României cu peste 500 milioane USD;

f) întreruperea investiţiilor tehnologice la mijlocul perioadei de punere în funcţiune cu efecte ireparabile din punct de vedere al funcţionalităţii utilajelor la standardele europene;

g) diminuarea competiţiei pe piaţa internă cu reapariţia produselor de calitate îndoielnică şi a "crizelor" de motorină pentru agricultură.

La 30 septembrie 2003 S.C. "Rompetrol Rafinare" - S.A. Constanţa înregistra datorii totale către bugetul de stat şi bugetele fondurilor speciale în cuantum de 19.870.354.912.649 lei, aproximativ 604 milioane USD din care:

- debite de 12.995.680.718.130 lei, aproximativ 394 milioane USD;

- dobânzi de 6.304.883.820.791 lei, aproximativ 191 milioane USD;

- penalităţi de 444.486.683.504 lei, aproximativ 13 milioane USD.

Declanşarea unei proceduri de executare silită a creanţelor statului nu garantează o rată mulţumitoare de recuperare a acestora şi poate declanşa probleme sociale de anvergură, cu rezonanţă în plan local, şi chiar naţional.

Societatea se află în pragul unui blocaj financiar determinat de faptul că datoriile acumulate împiedică creditarea de către bănci a societăţii, ceea ce face dificilă continuarea activităţii economice, justificând adoptarea, în regim de urgenţă, a unor măsuri pentru continuarea activităţii societăţii.

Prin prezenta ordonanţă de urgenţă se prevede reglementarea obligaţiilor bugetare ale Societăţii Comerciale "Rompetrol Rafinare" - S.A. Constanţa, reprezentând taxa pe valoarea adăugată, accize, contribuţia la Fondul special al drumurilor publice, precum şi majorările de întârziere, dobânzile, penalităţile şi penalităţile de întârziere, datorate şi ne achitate de societate la data de 30 septembrie 2003, în cuantum de aproximativ 20.000 miliarde lei, echivalentul a peste 600 milioane dolari SUA, prin emisiunea de obligaţiuni ale societăţii subscrise de stat şi plătite prin stingerea obligaţiilor bugetare.

Obligaţiunile se emit cu data de 30 septembrie 2003, denominate în Euro, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru data emisiunii, nominative, dematerializate, transferabile, cu o valoare nominală de 25 Euro, purtătoare de dobândă egală cu EURIBOR pentru 12 luni plus 1,5%, plătibilă anual sau în cazul în care, rata anuală a profitului realizată de către emitent în anul anterior este de peste 10%, cu dobândă de EURIBOR pentru 12 luni plus 2% pentru anul următor.

Scadenţa obligaţiunilor va fi de maximum 20 de ani şi se va stabili prin convenţia de emisiune, conform mandatului acordat Ministerului Finanţelor Publice de către Guvern.

Ulterior emiterii, prin hotărâre a Guvernului se poate aproba înregistrarea obligaţiunilor la Oficiul pentru Evidenţa Valorilor Mobiliare şi tranzacţionarea acestora pe pieţele reglementate, în condiţiile regulamentului aprobat în acest scop de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

Pe perioada în care statul va deţine obligaţiuni, Ministerul Finanţelor Publice va institui supraveghere fiscală permanentă la Societatea Comercială "Rompetrol Rafinare" - S.A. Constanţa, constând în participarea unui reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice în calitate de observator la şedinţele consiliului de administraţie al societăţii comerciale.

Dobânzile, sumele rezultate din transferul obligaţiunilor şi cele aferente răscumpărării aces-tora, care se cuvin statului se varsă la bugetul de stat şi sunt supuse regimului juridic al creanţelor bugetare.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ. (iniţiatori: Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul finanţelor publice şi, respectiv, Dan Ioan Popescu, ministrul economiei şi comerţului).