BANKWATCH: Comisia Europeană recomandă României finanţarea unor proiecte verzi din Fondul de redresare şi rezilienţă

Comisia Europeană a publicat ieri analiza Planurilor Naţionale Integrate în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice. Comisia reiterează faptul că documentul României este în continuare unul neambiţios şi recomandă finanţarea unor proiecte de energie verde din Fondul de redresare şi rezilienţă.

Versiunea finală a PNIESC menţine o ţintă de 30,7% a energiei regenerabile în consumul final, faţă de minimul de 34% recomandat de Comisia Europeană. O altă categorie pe care România o poate îmbunătăţi se referă la eficienţa energetică. Planul prevede un consum de energie primară la un nivel de 32,3 Mtep în 2030, care va genera o economie de energie de 45,1% faţă de scenariul de referinţă PRIMES 2007, iar consumul final de energie va scădea la un nivel de 25,7 Mtep în 2030, deşi media consumului final pentru perioada 2016-2018 este de 22,9 Mtep. Aceste obiective sunt mult prea joase pentru a putea contribui la atingerea obiectivului european general privind eficienţa energetică de 32,5%, iar măsurile şi politicile prevăzute trebuie suplimentate şi definite mult mai clar. Cu privire la tranziţia justă, României îi este recomandată o analiză de impact social care în acest moment lipseşte din PNIESC, pentru a putea anticipa numărul de locuri de muncă afectate de tranziţia verde în regiunile miniere Hunedoara şi Gorj.

Comisia Europeană sugerează, aşadar, utilizarea fondurilor dedicate pentru recuperarea post-pandemie pentru investiţii şi reforme în domeniul energiei verzi pentru a suplimenta lipsurile din PNIESC. Planul naţional de relansare şi rezilienţă (PNRR) al României ar trebui sa conţină:

●Măsuri care stimulează generarea de energie regenerabilă, renovarea clădirilor şi eficienţa energetică a reţelelor de termoficare;

●Măsuri de îmbunătăţire a infrastructurii de transport şi a mobilităţii durabile;

●Măsuri care susţin introducerea treptată a taxelor de mediu şi a bugetării ecologice.

O primă versiune a Planului de relansare relansare şi rezilienţă al României trebuie publicată în această lună. Conform cadrului existent de reglementare a elaborării PNRR, printre proiectele eligibile spre finanţare se numără şi cele pentru dezvoltarea sistemelor de distribuţie a gazului natural, în timp ce proiectele de investiţii în surse regenerabile de energie nu au fost incluse. Continuarea investiţiilor pe bază de combustibili fosili este prevăzută şi în versiunea finală a PNIESC, care menţine şi cărbunele în mixul energetic după 2030. În acest fel, România nu implementează tranziţia ecologică, în ciuda surselor de finanţare considerabile disponibile.

"Fiecare stat membru trebuie să contribuie într-un mod echitabil la ţintele asumate la nivel european. România are oportunitatea şi fondurile necesare să-şi planifice într-un mod eficient tranziţia energetică. Acest lucru implică renunţarea la investiţiile nesustenabile în combustibili fosili şi asumarea angajamentului de către toţi actorii politici", a spus Laura Nazare, campaigner tranziţie energetică, Asociaţia Bankwatch.