Un barometru de opinie publică realizat în cadrul proiectului "România Durabilă" arată că majoritatea respondenţilor (59%) consideră că învăţământul universitar din România este unul de calitate, însă doar o treime se declară mulţumiţi de calitatea sistemului educaţional în
ansamblul lui, conform unui comunicat de presă.
Majoritatea participanţilor la sondaj (peste 50%) apreciază că şcolile din România oferă şanse egale tuturor copiilor. Această percepţie pare contrazisă de datele obiective, mai ales cele legate de accesul la educaţie pe perioada pandemiei, în care un număr important de copii (un milion, potrivit instituţiilor abilitate) nu a avut parte de şcoala online, pentru o anumită perioadă de timp. În plus, distribuţia geografică a abandonului şcolar la nivel de liceu şi şcoală profesională scoate în evidenţă variaţii semnificative: potrivit datelor INS din 2018, rata cea mai scăzută este cea din Bucureşti - 1,7%, iar cele mai mari rate sunt în regiunile Centru (3,3%), Vest
(3,2%) şi Sud-Est (3%).
Potrivit sursei citate, cetăţenii sunt mulţumiţi de învăţământul primar (52%), unde rata de abandon şcolar este printre cele mai scăzute (1,6% în 2018). În acelaşi timp, 50% dintre aceştia ar opta pentru a-şi efectua studiile lor sau ale copiilor lor în ţări ale Uniunii Europene.
Mai puţin de jumătate (48%) dintre respondenţi descriu sistemul de educaţie drept performant, în timp ce doar 31% se declară mulţumiţi, ceea ce trădează o evaluare generală critică, care reclamă politici publice adecvate cu rol să compenseze acest deficit de încredere. În continuare, abordarea românilor are accente negative: 42% spun că învăţământul profesional este de calitate, 40% au aceeaşi părere despre cel gimnazial, iar 38% despre cel liceal.
În general, cetăţenii par mai mulţumiţi de învăţământul universitar şi cel primar (punctele de început şi de final ale ciclului educaţional) şi sunt mult mai critici faţă de etapele intermediare.
Opinia despre învăţământul gimnazial şi liceal primeşte validare prin corelarea cu testele PISA şi cu rata abandonului şcolar, două vulnerabilităţi ale sistemului educaţional românesc. Aproape un sfert (24%) dintre respondenţi spun că sistemul de educaţie este într-o situaţie mai bună decât acum cinci ani, notează sursa citată.
Baza acestor evaluări nu este atât una socio-demografică, cât este legată de evaluări generale despre mersul lucrurilor în ţară. Cei care cred că ţara merge într-o direcţie corectă tind să aprecieze mai degrabă pozitiv sistemul de educaţie.
Datele au fost culese printr-un barometru de opinie publică în cadrul proiectului "România Durabilă, implementat de Secretariatul General al Guvernului prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă şi cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020.
Rezultatele pot fi vizualizate pe site-ul romania-durabilă.ro, la acest http://romania-durabila.gov.ro/wp-content/uploads/2021/02/ODD4_Educatie_de_calitate_RD09_Rezultate-sondaj.pdf.
Figura 1 - Evaluări subiecte ale românilor privind calitatea sistemului de educaţie din România