BAROMETRUL COFACE T4 2022: Coface menţine prognoza de creştere globală pentru 2023 la 1,9%

Anul 2023 începe cu veşti bune pe frontul macroeconomic. În primul rând, Europa a evitat o recesiune care părea inevitabilă, conform unui comunicat remis redacţiei. Creşterea eficienţei şi încetinirea activităţii au condus la o scădere bruscă a preţurilor la energie şi, prin urmare, la o încetinire binevenită a inflaţiei. În cele din urmă, perspectiva unei redresări în China în a doua jumătate a anului, deşi foarte incertă, aduce, de asemenea, speranţe pentru economia globală. Acest lucru a fost suficient pentru ca pieţele financiare să se dezlănţuie, liniştite de faptul că cel mai rău scenariu este, deocamdată, puţin probabil să se producă.

Potrivit sursei citate, deşi se prefaţează un acord comun cu privire la cele de mai sus, o doză de precauţie este recomandată. Provocările cu care se confruntă economia globală încă de anul trecut rămân relevante, iar criza multidimensională pe care o traversăm nu va dispărea în curând: fragmentarea geopolitică, criza energetică, schimbările climatice, riscurile epidemice... Transformarea lumii accelerează şi generează riscuri care ar putea schimba scenariile cel mai bine concepute.

În acest context, evaluările de risc ale Coface s-au modificat puţin, cu 5 modificări pentru riscurile de ţară şi 16 modificări pentru riscurile sectoriale. În mare, tendinţa arată mai multe retrogradări.

2022 s-a încheiat într-o notă economică pozitivă. Temperaturile blânde şi rezervele substanţiale de gaze au înlăturat spectrul raţionalizării forţate pentru Europa în această iarnă, iar economiile europene ar trebui, astfel, să evite o contracţie bruscă a activităţii. Acest lucru a determinat Coface să menţină neschimbată prognoza de creştere globală pentru 2023 la 1,9%. Scenariul de stagflaţie în economiile avansate şi rezistenţa generală a ţărilor emergente a fost, de asemenea, confirmat.

Această continuitate se reflectă în evaluările de risc Coface: doar 3 ţări şi 10 sectoare sunt retrogradate în trimestrul 4 din 2022, după 95 în iunie 2022 şi peste 50 în octombrie 2022. Între timp, au fost revizuite pozitiv şi evaluările pentru India şi Burundi şi şase evaluări sectoriale, în principal în industria auto, datorită diminuării treptate a tensiunilor din lanţurile de aprovizionare.

În timp ce creşterea preţurilor la energie a fost la originea creşterii preţurilor de consum în economiile avansate, moderarea acestora a dus la o scădere mecanică a inflaţiei până la sfârşitul anului 2022. Inflaţia pare astfel să fi depăşit vârful în zona euro. Este şi cazul Statelor Unite, unde inflaţia a atins 6,5% în decembrie după un vârf de 9,1%. Dincolo de moderarea preţurilor mărfurilor, scăderea inflaţiei este atribuită şi contribuţiei mai mici a mărfurilor. Se preconizează că încetinirea inflaţiei va continua şi în prima jumătate a anului 2023 doar datorită efectelor de bază, în măsura în care preţurile mărfurilor vor rămâne sub nivelurile înregistrate în anul precedent.

Pe acest fond de rezistenţă relativă a activităţii, pieţa muncii continuă să dea dovadă de soliditate, cu niveluri ale şomajului încă scăzute din punct de vedere istoric. Rata şomajului a continuat chiar să scadă la sfârşitul anului 2022 în zona euro, rămânând în acelaşi timp la cel mai scăzut nivel de peste 50 de ani în SUA (3,5%) şi a crescut doar uşor (de la 3,5% la 3,7%) în Marea Britanie. Acest trend ar putea continua în prima jumătate a anului 2023: companiile, care s-au confruntat cu dificultăţi istorice de recrutare în 2022, ar putea fi tentate să-şi păstreze angajaţii, în ciuda cererii lente, în aşteptarea reluării activităţii, subliniază sursa citată.

Perspectivele pentru economia globală rămân sumbre pentru 2023, într-un mediu atât riscant, cât şi incert. Principala sursă de îngrijorare este traiectoria inflaţiei. În timp ce o tendinţă dezinflaţionistă pare să fie în curs de desfăşurare, rămân semne de întrebare cu privire la unde va ajunge aceasta. Scenariul unei reveniri la ţinta de 2% stabilită de băncile centrale din ţările avansate nu a fost abandonat, dar se profilează posibilitatea stabilizării inflaţiei la un nivel superior. Dezinflaţia preconizată în prima parte a anului ar putea fi întreruptă înainte de a ajunge la nivelurile vizate de autorităţile monetare, neputând fi exclusă o reapariţie a inflaţiei în a doua jumătate a anului.

Revenirea economică a Chinei este, de asemenea, o sursă de incertitudine. Reducerea restricţiilor împotriva COVID-19 în ţară ar trebui să conducă la o redresare a consumului chinez. Dar, deoarece redeschiderea bruscă a fost însoţită de o creştere a infecţiilor, revenirea ar trebui să fie treptată. Normalizarea activităţii ar putea începe astfel la sfârşitul primului trimestru al anului 2023 şi ar trebui să aibă loc o redresare mai fermă în a doua jumătate a anului, creând condiţiile perfecte pentru o nouă furtună pe frontul energetic şi, prin urmare, pe zona inflaţiei.

Evaluările sectoriale s-au schimbat puţin în comparaţie cu ultimele barometre. Cu toate acestea, dacă există puţine schimbări negative, au fost făcute câteva îmbunătăţiri care reflectă îmbunătăţirea relativă a scenariului economic. Acestea se observă în sectorul auto din Orientul Mijlociu, unde cererea rămâne puternică. În India, situaţia economică mai bună a ţării a condus la o reclasificare a evaluării riscului de ţară.

Unele companii din sectoare considerate anterior rezistente - TIC şi produse farmaceutice - se confruntă, de asemenea, cu dificultăţi. Problemele structurale ale companiilor farmaceutice din Europa devin din ce în ce mai evidente, parţial ca urmare a presiunii ridicate asupra finanţelor guvernamentale. Companiile TIC sunt "prinse" de situaţia economică globală şi rămân în centrul tensiunilor comerciale dintre China şi Statele Unite.

În cele din urmă, Europa de Vest este din nou regiunea cu cel mai mare număr de retrogradări sectoriale (5 din 11 în total). Deşi perspectiva pe termen scurt pare mai puţin sumbră, în mod clar nu este încă timpul pentru îmbunătăţiri în evaluarea sectoarelor, se menţionează în comunicat.