Bătălia pentru voturile nehotărâţilor, abordată pe toate "fronturile"

Liderii partidelor autohtone, şi nu doar ei, au pornit o adevărată vânătoare după alegători. Faptul că mai bine de jumătate din populaţia cu drept de vot nu se prezintă la urne în mod constant în ultimii ani reprezintă o problemă pe care fiecare politician speră să o rezolve în favoarea sa. Acest bazin electoral uriaş, dezamăgit de clasa politică sau fără nicio orientare clară, reprezintă marea miză a următoarelor algeri, europarlamentare şi prezidenţiale. Tocmai de aceea au început să fie scoase de la "naftalină" toate marotele ultimilor 23 de ani. Nu lipseşte nicio temă care la un moment sau altul a făcut audienţă şi a captat interesul publicului. Nişele politice sunt redescoperite. Naţionalismul este reaşezat în rândul întâi, "pericolul maghiar" a revenit în centrul atenţiei, regalitatea este tot mai des pomenită, chiar şi regalităţile mai mici şi mai marginale, problemele romilor nu sunt uitate, Chişinăul a redevenit un loc de vizitat des, unirea nu mai este chiar o utopie, averile ilicite sunt reluate în vizor, la fel şi toate moştenirile comunismului - ceauşist, de la cele materiale la cele emoţionale, ecologismul devine tot mai vocal, chiar dacă nu este şi foarte eficient. Se caută câte un pol de interes, care să mobilizeze un anumit palier electoral.

Chiar şi în vizitele externe, temele interne nu sunt uitate. Preşedintele Traian Băsescu nu a abandonat problema minorităţilor nici cu ocazia vizitei în Slovacia: "Spun şi aici ce spun şi la Bucureşti, anume că nu vom accepta niciodată teoria drepturilor colective şi nu vom accepta să vină altcineva din afara României să ne spună cum să ne organizăm administrativ". Această declaraţie vine în continuarea celei făcute în urmă cu două săptămâni la Izvorul Mureşului: "Unii cred că sunt praguri ce pot fi depăşite, iar eu, ca şef al statului român, le spun aici, în Harghita, că niciun prag constituţional nu poate fi nici luat în discuţie, nici depăşit. Se poate perinda prin Harghita şi Covasna toată protipendada politică maghiară şi poate e ultimul an în care ei pot să o facă atât de relaxat. Aici le spun că e prea mult şi nu se va mai repeta".

Prezenţa la Chişinău a premierului Victor Ponta nu face decât să crească speranţele celor care încă speră la o unire cu Republica Moldova: "Deschidem lucrările la gazoduct, peste 2 săptămâni sper să rezolv problema cu TVR-ul, o să reducem şi taxele crescute în 2010, de asemenea miniştrii de Educaţie se văd la Bucureşti pentru a încerca, chiar din semestrul doi, să avem un program extins de burse... Cred că asta e faţa europeană şi civilizată a României pe care trebuie să o prezint la Chişinău ca să-i convingem pe cei din Moldova că este bine să fie în Europa şi este bine să fie alături de noi". Astfel de declaraţii, cu ţintă precisă, precum cele rostite de preşedinte şi premier sunt tot mai des auzite la tot mai mulţi lideri politice.

Problemele romilor, prezentate până în cele mai mici amănunte în ultimele două săptămâni, sunt şi ele speculate în scop electoral, aici lucrându-se pe două fronturi, unul al amabilităţii, menit să atragă simpatia şi voturile acestei minorităţi, şi altul al intransigenţei distante, adresat celor care nu sunt foarte mari iubitori ai acestei colectivităţi. Nici tema regalităţii autentice nu este ocolită, şi aici poziţionările fiind din cele mai diferite, din rândul liberalilor ridicându-se cele mai multe voci care susţin utilitatea unei monarhii-constituţionale. Practic nu există temă care să nu fie speculată electoral, însă insistenţa cu care această nouă tactică este pusă în practică poate avea un efect de bumerang.