English
BCE a trecut la manipularea directă a costurilor de finanţare ale guvernelor falimentare din zona euro, astfel încât acestea să nu se îndepărteze prea mult de randamentele obligaţiunilor Germaniei.
O ştire recentă de la Bloomberg arată că "BCE a stabilit o limită pentru randamentele obligaţiunilor guvernamentale, însă acţiunea nu este numită control al curbei randamentelor". Informaţia provine de la surse oficiale anonime, care au precizat că "banca centrală are idei specifice cu privire la nivelul adecvat al diferenţelor dintre randamente", după cum mai scrie Bloomberg.
Suprimarea spread-urilor dintre randamentele obligaţiunilor de 10 ani ale Germaniei şi ale ţărilor de la periferia zonei euro, evidentă mai ales de la declanşarea pandemiei (vezi graficul 1), are acum o explicaţie oficială, deşi speculaţii în acest sens au existat pe piaţă mai demult. Pe fondul volatilităţii scăzute a costurilor de finanţare pentru ţări supraîndatorate din zona euro, precum Italia sau Grecia, "strategia BCE explică menţinerea unei stabilităţi remarcabile a spread-ului dintre obligaţiunile Italiei şi Germaniei, în ciuda unei noi crize guvernamentale".
După cum subliniază agenţia de ştiri americană, controlul randamentelor din zona euro este diferit de cel operat în Japonia sau Australia, unde băncile centrale au anunţat ţinte explicite pentru randamentele obligaţiunilor guvernamentale de 10 ani, în condiţiile în care există 19 ţări în regiune, iar fiecare emite propriile obligaţiuni.
"Dacă este asigurată credibilitatea strategiei de controlare a curbei randamentelor, atunci băncile centrale beneficiază de avantajul de a nu fi nevoite să cumpere multe obligaţiuni pentru obţinerea rezultatului dorit, în condiţiile în care piaţa ştie valoarea ţintei", a precizat analistul financiar Wolf Richter pe marginea ştirii de la Bloomberg.
Însă tocmai asigurarea credibilităţii acestei strategii reprezintă marea problemă pentru BCE, mai ales că nimeni nu ştie orizontul de aplicare şi condiţiile de ieşire.
"Investitorii trebuie să creadă că BCE va cheltui cât va fi necesar pentru apărarea politicii sale", scrie Bloomberg, mai ales că "tratatele europene interzic finanţarea directă a guvernelor de către BCE, iar controlul curbei randamentelor implică opţiunea achiziţiilor nelimitate de obligaţiuni guvernamentale".
Din "fericire", respectarea tratatelor europene nu reprezintă o piedică în calea Băncii Centrale Europene, aşa cum a demonstrat-o şi lansarea PEPP (Pandemic emergency purchase programme), în condiţiile în care lipsa oricăror restricţii pentru achiziţionarea obligaţiunilor guvernamentale reprezintă o încălcare gravă a prevederilor din tratatele europene cu privire la finanţarea deficitelor bugetare de către BCE.
Valoarea achiziţiilor prin tipărire din cadrul acestui program a ajuns recent la aproape 781 de miliarde de euro, în condiţiile în care limita a fost majorată de mai multe ori de la anunţarea programului, în martie 2020, şi a ajuns la 1,85 trilioane de euro.
Valoarea achiziţiilor de obligaţiuni guvernamentale în cadrul PSPP (Public Sector Purchase Programme) a rămas aproape neschimbată în ultima lună, la circa 2,35 trilioane de euro, în schimb a crescut semnificativ valoarea obligaţiunilor cumpărate prin tipărire în cadrul PEPP (Pandemic emergency purchase programme), până la 780,7 miliarde de euro, de la 755,9 miliarde.
Astfel, bilanţul BCE a înregistrat o creştere verticală de la declanşarea pandemiei, pe fondul creşterii accelerate a achiziţiilor de titluri financiare în scopuri de politică monetară (vezi graficul 2).
Ultimele date oficiale arată că bilanţul BCE a ajuns la circa 7 trilioane de euro, pe fondul unei creşteri a portofoliului de titluri financiare până la 3,7 trilioane de euro.
Rezultatele tiparniţei BCE se regăsesc, aproape exclusiv, la nivelul lichidităţii excedentare din sistemul bancar al zonei euro, care a înregistrat o creştere explozivă în ultimul an, până la 3,56 de trilioane de euro în ianuarie 2021, de la 1,68 trilioane în aceeaşi perioadă a anului trecut.
În timp ce BCE adoptă măsuri tot mai iresponsabile pentru "încurajarea unor politici fiscale nesăbuite, prin eliminarea constrângerilor pieţei asupra guvernelor", preşedintele instituţiei, Christine Lagarde, afirmă cu seninătate că Bitcoin este un activ speculativ care trebuie reglementat, mai ales că favorizează "activităţi condamnabile" şi alte "şmecherii".
Oare chiar să nu conteze deloc transformarea obligaţiunilor guvernamentale din zona euro în active financiare cu un caracter profund speculativ şi distrugerea completă a unor pieţe?
Şi pentru ce? Pentru menţinerea unui status-quo politic ale cărei baze economice se erodează tot mai accelerat, adică pentru menţinerea unei iluzii de care nu vor beneficia nici aşa-numitele "elite europene" pe termen lung?
Un exemplu relevant este oferit, tot la Bloomberg, de editorialistul Ferdinando Giugliano, care scrie şi pentru cotidianul La Repubblica.
"Italia are probleme care nu pot fi rezolvate cu bani", subliniază Giugliano în titlul articolului său, unde arată că "politicienii vor evita să abordeze propriile deficienţe câtă vreme va exista susţinerea europeană".
După cum mai scrie editorialistul italian, "guvernul Conte face numai declaraţii goale despre reformarea sistemului administrativ al ţării, care continuă să împiedice investiţiile în infrastructură şi sufocă spiritul antreprenorial".
Această problemă nu este doar a Italiei, ci este larg răspândită în toată Uniunea Europeană. Din acest motiv nici nu pot fi aşteptate efecte miraculoase de la planul de redresare şi rezilienţă, iar "cazul italian arată că aceste instrumente ar putea să nu fie suficiente pentru asigurarea convergenţei între statele membre".
Mai mult, "pot apărea motivaţii perverse pentru clasa politică, astfel încât să fie evitată rezolvarea problemelor pe termen lung, iar timp să fie pierdut în crize politice şi guvernare ineficientă", după cum mai arată Ferdinando Giugliano.
Cu toate acestea, BCE insistă în aplicarea unor noi "instrumente" de politică monetară, cum este şi controlul curbei randamentelor, în ciuda faptului că tocmai s-a făcut un nou pas către suprimarea completă a pieţelor din Europa.
Oare nu este acesta un obiectiv dezirabil, în condiţiile în care BCE pare să ştie care este nivelul adecvat al diferenţelor dintre randamentelor obligaţiunilor guvernamentale? Dacă ştie aşa ceva, probabil că instituţia monetară a zonei euro ştie şi care ar fi preţurile corecte ale bunurilor şi serviciilor, iar piaţa ar deveni anacronică.
"Un singur lucru poate forţa oprirea acestei noi absurdităţi de la BCE, creşterea masivă a inflaţiei", după cum scrie analistul Wolf Richter.
Dar dacă absurdul este mai puternic şi îşi creează o nouă realitate?
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Noua realitate
(mesaj trimis de Cristian în data de 22.01.2021, 07:02)
Noua realitate e că nu va mai exista conceptul de "creșterea rapidă a inflației". Aceasta va fi reglata din condei, astfel încât să crească doar preturile, nu și inflația. Adică va fi un reglaj de comunicare publică în tot ce tine de inflație, șomaj, salarii mici, sclavie corporatistă de etc.
Se va lucra din pensula, ca atunci când schimbi fin, pe un șevalet, nuanțăla de culoare, dând puțină spoiala pe deasupra.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2021, 15:19)
iara dara maestre Cristiane o dai in bara !
2. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 22.01.2021, 09:08)
pietele bondurilor din Europa oricum nu mai exista (au repetat experienta pietelor japoneze de dupa anii 1990)
Dupa atata interventionism crunt si primitiv si dupa deformarea si aneantizarea pietei bondurilor, BCE a devenit captiva politicii dobanzilor negative.
E captiva in capcana intinsa pietelor libere ca un animal de prada care a cazut in propria capcana.
Daca indrazneste sa ridice dobanda sau sa iasa din piata (in care e achizitor principal de bonduri) ... acest lucru va detona statele puternic indatorate in euro (si dupa aceasta asa-zis pandemie sanitara) mai rau decat explodeaza bobitele de porumb cand facem floricele.
Si ce e mai toxic in acest amalgam de conditii e ca euro mimeaza intrarea intr-o piata bull (structural asecendenta) long-term. Ceea ce e otrava pura pentru o economie axata pe exporturi ca economia UE.
Se anunta vremuri interesante pentru zona euro si moneda euro.
Nu se pune problema daca dispare moneda euro (lansarea versiunii electronice in incercarea de eliminare a euro fizic, cash e un pas pe drumul disparitiei euro) se pune problema CAND dispare euro.
Opinia mea ?
In pana la maxim o decada. Dar punctul cel mai interesant in timp e 2029. Alt punct interesant in timp e 2024. Altul e Martie 2022. Dar 2029 e cel mai dens ca potential.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 22.01.2021, 09:11)
mentiune fantastic de importanta:
am zis ca a mimat intrarea intr-o piata bull long-term euro pentru ca inca trebuie s-o confirme pe cifre!
eur-usd INCA e asteptat de mine la punctele finale ale acestui val ascendent : 1.245-1.255 si apoi (sanse scazute) 1.27-1.2765.
Dupa care urmeaza corectia spre 1.165 eur-usd (pana inainte sau dupa Pastele Ortodox 2021).
Acum la final de Ianuarie 2021 sau inceput de Februarie 2021 il astept la unul dintre punctele de sosire... 1.25 si apoi poate (!) 1.27.
2.2. Un sfat (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de SIR în data de 22.01.2021, 13:02)
În septembrie avem un sejur în Turcia. Luând în considerare fluctuațiile lirei turcești, în ce monedă să economisesc dolar sau euro ? Mulțumesc !
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 22.01.2021, 13:33)
ti-am scris un mesaj lung dar mi-a fost filtrat.
probabil pentru ca am introdus si site-uri pe acolo.
ok, raspunsul foarte pe scurt e acesta: jumi-juma euro usd cand le prinzi ca pret net de cumparare la casa de schimb (nu ca BNR) in urmatoarele arii: usd ron 3.89-3.92 / 3.94 si eur ron 3.85-3.90 . Nu cumpara direct lira turceasca pentru ca urmeaza inca un val de depreciere al lirei.
mizeaza pe achizitii usd preponderent in feb (o treime din banii alocati pe usd) , mizeaza pe achizitii euro preponderent in apr-mai-iun (intreaga suma alocata euro) , mizeaza iar pe achizitii usd in august-sept (doua treimi din banii alocati usd-ului)
da cautare pe google dupa c o n s o cotatii on line pt a vizualiza cursurile live
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 22.01.2021, 13:36)
poti sa iti iei euro si mai devreme de apr-mai-iun daca ii prinzi in aria asta (cost net achizitie) 4.85-4.90.
pretul e mai important ca perioada indicata de mine nu invers.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 22.01.2021, 13:43)
si cauta pe google si un site valutare
punct
ro
acolo ai organizate frumos si actualizate adecvat cursurile la case de schimb in orice oras.
Vacanta placuta! :)
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 22.01.2021, 13:49)
eu la vara merg la Neptun ... un deliciu ! Abia astept! :D
2.7. Mulțumesc ! (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de SIR în data de 22.01.2021, 14:03)
Mulțumesc mult !
2.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 22.01.2021, 14:10)
cu drag.
e simplu sfatul meu: eur si usd jumi juma, acumulati putin cate putin in acele intervale de pret.
3. fără titlu
(mesaj trimis de emil în data de 22.01.2021, 11:39)
guvernul Conte ca si guvernul Romaniei, pline de minciuni aberante si imbogatiri individuale si prin arma proprie Anaf, care a falimentat, prin Antifrauda, mii de firme private si care prin inspectorii de la Control venituri persoane fizice, creeaza decizii de impunere de sute de mii de euro, false si aberante, trimitindu te in sfera penala a Procuraturii, ca un mare evazionist, falimentindu te pe tine si familia ta, sechestrindu ti si vindindu ti casa si bunurile pentru care ai muncit, fara ajutorul statului mafiot, si care justitia romana da cistig de cauza in orice proces il ai contra statului, indiferent de dovezile avute. Dar mass media nu are voie sa faca nici un articol despre abuzul statului contra firmelor private si persoanelor fizice, abuz care se efectueaza de zeci de ani in Romania.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.01.2021, 12:15)
Vorbesti serios sau te-ai injectat in vena?
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 22.01.2021, 13:38)
lasa-l ca are dreptate
ANAF a fost dintotdeauna arma de lupta contra privatilor
nu contribuiai la partid ? pac! ...control ... pac,pac! control lunar eventual daca iti faceai dusmani directi la partid!
am vazut-o pe viu, nu vorbesc aiurea
4. Explicatia teoretica a decaderii capitalismului
(mesaj trimis de Cristian în data de 22.01.2021, 13:34)
Explicatia teoretica a decaderii capitalismului se regaseste atat in Capitalul lui Marx cat si in alte lucrari (ex: Schumpeter) si consta in lacomia sistemului corporatist care ofera salariatilor salarii foarte mici, acestia nu au putere de cumparare tot mai redusa si cer preturi tot mai mici si tot asa.. se intra intr-un fel de gaura neagra a autodistrugerii.
Aici intervine statul si bancile centrale si transforma sistemul capitalist intr-unul fascist- capitalist - in care statul si bancile sustin prin toate mijlaocele corporatiile in vederea tranzitiei la un alt sistem - in care corporatiile nu mai depind de clienti in afacerile lor ci depind de stat, acesta fiind principalul client al sistemului.
In "noua economie" pe care o traim incepand din 2020 statul isi ia incet incet rolul in serios si sprijina cu toate puterile corporatiile in detrimentul omului simplu.. a clientului clasic.
De aceea, multe concepte din teoria economica clasica NU se mai verifica in noul model economic tocmai pentru ca nu mai e vorba de "cerere agregata in economie" ci statul si bancile sustin corporatia sa isi continue functionarea.
Un astfel de model economic presupune interventionism masiv al statului in economie si nu poate avea succes fara restrangerea de drepturi si libertati.. intrucat statul este cel care hotaraste in beneficiul corporatiei cine, ce consuma, cat consuma, care sunt prioritatile, cat costa factura la curent si toate celelalte.
Asa ca, bancile centrale trebuie privite din alta perspectiva decat cea curenta, intrucat nu exista o intentie clara de a merge pe vechiul model economic.. cel care isi va atinge in scurt timp sfarsitul.
Viitorul globului este o economie de tip China in care statul are rol de forta economica fundamentala.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2021, 15:44)
Ti-am mai zis o data ca fascismul nu are nimic de a face cu corporatismul, ci are cu sindicalismul. Profet analfabet cu diabet si capul tare.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2021, 12:03)
Cauta pe youtube: " Bula Imobiliara 2021 Housing Bubble 2021"
si o sa intelegi dece
5.1. mesaj spammer-ului (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 24.01.2021, 08:59)
am vazut ca ai postat vicios unul si acelasi mesaj peste tot
sper sa vezi raspunsul meu
amice, nu e nici o bula, ai tu bule in cap de la prea mult suc carbogazos!
urmareste-ma cu atentie - o sa iti explic conceptul de marja relativa de indatorare - expresia dpdv al unui bancher al capacitatii relative a unui cumparator de a avea acces la o casa pe datorie.
in ianuarie 2008 un roman cu salariul mediu net de atunci (!) avea nevoie de aprox 33-34 de ani (cu acelasi salariu mediu net/luna ,la preturile imobiliare de atunci !!!) sa cumpere un apartament de 2 camere in Bucuresti (ex: cartierul Militari).
in noiembrie 2020 (ultimile date salariale disponibile incluse) un roman cu salariu mediu net de acum (!) are nevoie de 8 ani (!!!!!!!!!!!) sa achite cu actualul salariu mediu net de acum acelasi apartament de 2 camere in Bucuresti (ex: cartierul Militari) ca in exemplul de mai sus, la preturile imobiliare de acum.
Ce inseamna asta? Pe fondul cresterii accelerate a salarizarii si pe fondul unei corectii fenomenale a imobiliarelor de la varful din 2008 acum nu ne aflam intr-o bula imobiliara ci ne aflam la un pret corect, tangibil si perfect ajustat capacitatii de indatorare prezente.
Inca un exemplu: in 2008 raportul depozite/credite era supraunitar (maximul ajunsese daca mai tin bine minte ) undeva pe la 140 si ceva % - adica pentru fiecare 1 leu din depozite, 1 leu si 40 si ceva de bani erau dati in credite (diferenta era din linii de finantare externa). Acum, dragutul lu'nenea bancheru, raportul depozite/credite este SUBUNITAR , undeva pe la 68-69% si Banca Transilvania a venit public cu un raport care spune ca pana in 2024 acest raport se va prabusi in 53%. Adica la fiecare 1 leu in depozite sunt dati in credite 53 de bani. Adica raport SUBUNITAR! Adica bancile nu fac business, nu genereaza venituri brute din sursa clasica: credite!
Acum dupa ce am investit efort si energie in luminarea capushorului tau , permite-mi sa ma descarc :
IA-TI IDEILE CU BULA TA IMOBILIARA , FA-LE ROTOCOL SA INCAPA MAI BINE SI BAGA-TI-LE UNDEVA !
Nu e nici o bula imobiliara ma!
Nu mai veni cu minciuni josnice , te rog.
Ti-am demonstrat cu idei si in cifre, ca la carte!
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 24.01.2021, 09:01)
te sfatuiesc sa iti cumperi o locuinta ACUM pana se baga de la anul pragul de indatorare de 140.000 euro.
dupa ce se baga acel prag, pe fondul marjei reduse de indatorare in cazul clientilor bancabili, directia locuintelor e una singura
te las in morbiditatea ideilor tale fixe sa iti dai seama singur daca sensul e in sus sau in jos.
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 24.01.2021, 09:03)
scuze....erata: era vorba de ajustarea pragului de TVA la locuinte !
5.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.01.2021, 22:46)
Omule sunt afacerist!
Am angajati in subordine, nu imi bat joc de ei sau de clienti, sunt in piata din 90...
Am prins maximul si din 85-87 si caderea grava din 93-96; am prins si avantul iar din 2001 si bula din 2008 si caderea din 2012.
Ofiteri de credite ca tine mi-au trecut zeci pe mana; folosesc creditarea in avantajul meu si maximizez mereu exiturile la active pe varf.
Am afaceri cu investitori in toata tara in imobiliare, constructii... eu vorbesc din experienta vietii reale nu fictive de pe “bursa” sau mai stiu eu ce tampenii.
Cand cad cativele imobiliare nu trebuie sa cada obligatoriu si in expresie nominala!!!
Ele cad in raport cu inflatia in utilitati, curent, gaze, pret consum, motorina si alte servicii in piata (taxe, impozite, etc).
Imobiliarele pe tot globul se afla in bula; iti spune un om ce calatoreste in interes de afaceri!
Sunt active ce au facut salturi de peste 1000% in Moldova, Bulgaria, Thailanda... in UK a ramas tot pe varf si dupa rasuflarea din 2012... in Romania tot pe Varf ( in termeni nominali) cu o mica rasuflare (vezi caderea in salarii - cauta pe net- eu am datele si in registrul firmei mele cand a trebuit sa tai salarii si sa dau oameni afara).
Daca nu cunosti cum functioneaza economia si banii (care nu sunt bani sunt credit) nu iti mai da cu parerea.
Eu nu imi dau cu parerea eu vorbesc din experienta vietii de afacere.
Cand creditarea se inchide (robinet ciclic de inchidere si deschidere) guvernul va devaloriza moneda nationala (vezi alte state - Turcia, Venezuela, etc) ca sa mentina aparent un raport nominal de crestere la active financiare si la salarii, in timp ce inflatia reala in preturi consum si materiale fura din puterea de cumparare (salariile nu cresc cu rata inflatiei plus socul de deflatie in masa monetara circulata - vezi tehnicile deflatoare si inflatore de masa monetara in piata - Romania perioada 93... Italia-Cipru-Grecia 2008-2017, urmeaza UK, Spania, Portugalia, Romania, etc).
Imi spune unu care nu are treaba cu investitiile ca nu e bula imobiliara?!
Cand eu am comaterale in sistemul financiar ce au adus randamente de peste 2000% (da - cine nu crede sa isi ia un bancher si contabil) iar in 2019 am facut exituri fara sa ma calicesc (chiar daca sunt zi de zi cu grafice si calcule din teritoriu pe birul firmei - cat si conturile bancar si activele detinute imi demonstrau an de an salturile in CAGR si flux numerar).
mana pe educatie financiara si nu mai palavragiti aiurea pe langa subiect... atat bursa ro cat si pandarii din imobiliare ce sunt panicati sa citeasca poate postarile din bursa.
Ce vrei sa iti zic... ca azi pe Europeanul 85 convoi de betoniere, pompe elefanti si macarale modulare erau carat in convoi din spre moldova in jos spre Bucuresti?
Cand curba cererii cu a ofertei face punct de intersectie atunci vor rasufla si imobiliarele.
Oricum sunt exagerat de multe stocuri in piata... populatia Romaniei atinge 12-11 milioane pana in 2050... chiar daca va exista migratie la oras... multe active imobiliare speculate vor ramane zeci de ani in paragina (exemple sunt si in Bucuresti si in mai toate orasele).
Crezi ca nu stiu ciclu de aruncare oferte in piata si restrangere oferte din piata?
In atatia ani de afaceri... crezi ca nu am sesizat cum panica din 2020 a redus instant afluxul de oferte ce daduse navala inca din ianuarie - februarie si din decembrie 2019?
Crezi ca nu stiu ca aceasta restrangere artificiala a creat tensiune ascendenta speculativa?
Crezi ca nu stiu ca raportul istoric dintre pret venit a facut varf maxim ascendent?
Crezi ca nu stiu ca bancile dau credit in 1 - 2 saptamani in timp ce in depresie dura si 3 luni?
- iti spun din experienta personala
semnat comenturi “cretine” pentru “cre-s-tiini” ca altii ce speculeaza pe seama impozararii viitoare a natiei.
5.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.01.2021, 22:56)
Una e sa ai raport deal de crestere si alta e sa ai salariu devalorizat in crestere!
Vezi Turcia ca si la aia din 2019 (in cadere reala la imobiliare) cresc in devalorizari masa monetara (asta nu inseamna ca au crescut preturile).
Exista un raport pe ciclul isoric ... intre venit si pret locuinta... nu crezi? vorbeste cu Mugur Isarescu si iti zice el!
Vezi istoricul la fluctuatiile de dobanda... in 2015 iau credit cu 2.2 dobanda iar acum cu 5.5 (media) in timp ce BNRul coboara dobanda iar bancile si dezvoltatorii fac profituri exagerate din “diferenta” (de la 1 la 5 e diferenta mare de profit > va forta bancile comerciale sa coboare si ele dobanda caci cu asa diferenta se absoarbe lichiditatea din piata fortand in viitor la un alt ciclu nou de credite; unde tot bancile centrale vor prabusi activele pentru a stimula un alt ciclu de crestere - desumflare ciclica a balonului credit)
semnat comenturi “cretine”