Colapsul Silicon Valley Bank a reprezentat o trezire dură la realitate pentru băncile centrale, care au reacţionat de parcă ar fi întâlnit prima oară noţiunea de "riscul ratei dobânzii".
Acesta a fost disproporţionat de mare în ultimii ani, iar băncile centrale au permis acumularea riscului de dobândă aferent titlurilor de stat în bilanţurile băncilor comerciale şi în propriile bilanţuri, în condiţiile în care au forţat menţinerea artificială a dobânzilor aproape de zero, inclusiv prin programele iresponsabile de relaxare cantitativă.
Creşterea accelerată a dobânzilor din ultimul an, a cărei magnitudine nu a fost luată în considerare în testele de stres ale băncilor centrale, inclusiv la nivelul Băncii Centrale Europene, a determinat apariţia unor pierderi nerealizate uriaşe la nivelul portofoliilor de titluri de stat.
Aceste pierderi încă nu sunt luate în considerare de autorităţile de reglementare pentru evaluarea gradului de capitalizare al băncilor, deoarece se consideră că titlurile vor fi deţinute până la maturitate.
Cazul SVB arată că pierderile nerealizate se transformă foarte uşor în pierderi cât se poate de reale, atunci când eşti nevoit să vinzi active pentru acoperirea cererilor de retragere a depozitelor.
Financial Times a scris recent că BCE a trimis chestionare băncilor comerciale pentru a afla cât de mare este expunerea la creşterea rapidă a dobânzilor, precum şi modul în care riscul se transmite şi dincolo de sectorul bancar.
"Andrea Enria, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Băncii Centrale Europene, a declarat că banca analizează dacă pierderile nerealizate din portofoliile de obligaţiuni ar putea eroda baza de capital a băncilor în cazul unei crize", după cum scrie FT.
Autorităţile europene de supraveghere bancară mai doresc să ştie dacă s-au adoptat măsuri de compensare a riscului de dobândă la nivelul băncilor comerciale şi au cerut şi liste cu primele 20 de contrapartide din astfel de contracte de hedging.
Conform ştirii din FT, "autorităţile de reglementare sunt îngrijorate de faptul că aceste operaţiuni de hedging ar putea însemna că riscul de creştere a ratelor dobânzilor a fost transferat în afara sectorului bancar, cum ar fi către fondurile de hedging sau companiile de asigurări, unde acestea au mai puţină vizibilitate".
În cadrul testului de stres de anul trecut, BCE a cerut băncilor să evalueze impactul unei creşteri a dobânzilor cu 2 puncte procentuale, însă creşterea a fost de 3,5 puncte procentuale din vara trecută până în prezent, după cum aminteşte Financial Times.
Conform declaraţiilor lui Andrea Enria, băncile din zona euro au în bilanţuri un volum semnificativ de active care sunt încadrate în categoria deţinerilor până la maturitate, ceea ce permite evaluarea lor la valoarea contabilă de achiziţie şi nu la valoarea de piaţă, mult redusă în urma creşterii accelerate a dobânzilor.
Datele prezentate de oficialul BCE arată că portofoliul de obligaţiuni guvernamentale deţinute de băncile din zona euro avea o valoare nominală de circa 2,8 trilioane de euro la sfârşitul anului trecut, iar circa 75% din valoarea nominală era contabilizată în categoria deţinerilor până la maturitate.
Care ar putea fi pierderea nerealizată la nivelul băncilor din zona euro? O analiză recentă a lui Thomas Mayer, directorul institutului de cercetare Flossbach von Storch, fost economist-şef la Deutsche Bank, fost economist la Goldman Sachs şi la Fondul Monetar Internaţional, oferă un punct de plecare.
Pe baza datelor din raportul anual al Bundesbank pentru 2022, care arată o pierdere nerealizată de aproape 13% în portofoliul de obligaţiuni guvernamentale în urma marcării la piaţă, economistul german estimează că pierderea la nivelul întregului Eurosistem, cu deţineri de obligaţiuni în scopuri de politică monetară de 4,93 trilioane de euro, ar fi fost de circa 637 de miliarde de euro. O pierdere similară pentru un portofoliu de 2,8 trilioane de euro înseamnă circa 360 de miliarde de euro.
Andrea Enria a subliniat, însă, că "pierderile nerealizate din zona euro reprezintă o problemă mult mai mică decât în Statele Unite", deoarece "astfel de pierderi nerealizate ar reduce capitalul băncilor americane cu aproximativ 2,5 puncte procentuale, în timp ce impactul echivalent asupra capitalului băncilor europene ar fi de aproximativ 0,5 puncte procentuale", după cum arată cele mai recente estimări ale Fondului Monetar Internaţional.
În cazul băncilor de economii din Germania, impactul a fost de 4,3% din capitalul total, echivalentul unor pierderi cumulate de aproape 8 miliarde de euro.
Acţiunile suplimentare ale BCE referitoare la evaluarea riscului de dobândă se desfăşoară în paralel cu noul test de stres aplicat băncilor de zona euro. Acest test, lansat în ianuarie 2023, "modelează impactul unei recesiuni severe şi al unei creşteri puternice a costurilor de împrumut, iar rezultatele urmează să fie publicate în iulie", după cum arată Financial Times.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.04.2023, 12:54)
Aceste "pierderi nerealizate" vor fi usor de coafat de ECB. In definitiv, este exclusiv vina lor.
Le va prelua ECB la pretul nominal in schimbul altor instrumente ale ECB cu maturitate mai mica.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.04.2023, 16:51)
americanii au facut asta imediat dupa prabusirea silicon valley bank
pentru a impiedica prabusirea altor banci aflate in situatii similare = bancile se pot imprumuta de la FED punind garantie obligatiunile de stat la pretul nominal si nu la pretul de piata .
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.04.2023, 13:54)
Sunt gauri negre permanente.Ce rost are sa le mai masori?
Lasă lipitorile sa plesnească?Nicidecum, mai bine murim toți.Pe principiul pensiilor nesimțite.Decat sa se facă vreo reforma care sa salveze totul,mai bine ne scufundam roti.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.04.2023, 14:03)
Ce intrebare RETORICA,
parca nu stie lumea exact cum stam
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.04.2023, 14:49)
Toti pe aici sunt foarte bine informati, toti cei care au comentat anterior lucreaza doar prin servicii secrete???
Au ei nene, informatii, romanul stie tot!
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.04.2023, 19:42)
Un om informat = un om mai bogat,
si daca mai esti si educat cu greu mai poti fi "lucrat"
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.04.2023, 19:57)
Nu, doar citim. Scuza ta care este ca nu citesti?