Fereastra de oportunitate a Băncii Naţionale a României (BNR) pentru relaxarea politicii monetare s-a redus semnificativ, consideră analiştii BCR Cercetare. Aceştia arată într-un raport că dacă banca centrală ar fi mai flexibilă în ceea ce priveşte cursul de schimb, ar mai dispune de spaţiu de manevră în ceea ce priveşte reducerea ratelor de dobândă către nivelurile vecinilor din Europa Centrală şi de Est.
Analiştii precizează: "Pe data de 17 februarie BNR a surprins piaţa financiară anunţând o licitaţie de atragere de depozite la rata fixă, respectiv la rata cheie (de 1,25%), fără limită de suma. Banca Centrală a sterilizat 4,53 miliarde de lei, înăsprind condiţiile monetare. Astfel, BNR a reafirmat indirect importanţa pe care cursul de schimb îl are în funcţia sa de reacţie. Astfel, viitoare reduceri a ratei cheie devin puţin probabile. Fereastra de oportunitate pentru relaxarea politicii monetare s-au redus semnificativ. Totuşi, în funcţie de dinamica pieţei valutare, o posibilă stimulare a economiei se poate realiza prin intermediul managementului lichidităţii, existând spaţiu de convergenţă în ceea ce priveşte ratele reale de dobândă comparativ cu ţările din regiune. Dacă Banca Centrală ar fi mai flexibilă în ceea ce priveşte cursul de schimb, ar mai dispune de spaţiu de manevră în ceea ce priveşte reducerea ratelor de dobândă către nivelurile vecinilor din Europa Centrală şi de Est".
Licitaţia depo din 17 februarie a fost prima operaţiune de acest tip din martie 2020 şi a căutat să dreneze din lichiditatea excedentară din piaţă pentru a reduce din potenţialul de depreciere al cursului. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat recent pentru Bloomberg că banca centrală "a decis să atragă depozite având în vedere excesul semnificativ de lichiditatea din piaţă, pentru a conserva stabilitatea segmentului principal al pieţei financiare".
"Cel mai probabil, prin segment principal al pieţei financiare BNR se referă la piaţa valutară. Astfel, este de aşteptat ca deciziile viitoare de management al lichidităţii interbancare să fie adoptate în funcţie de presiunile de depreciere a cursului de schimb al monedei naţionale. (...) Prognoza noastră de curs de schimb pentru finalul anului 2021 este 4,95, cu presiuni de depreciere a leului dinspre deficitul de cont curent care se menţine la un nivel ridicat. Începerea operaţiunilor BNR de sterilizare a surplusului de lichiditate arată că evoluţiile cursului de schimb joacă un rol important în politica monetară a băncii centrale", arată analiştii BCR.
În ceea ce priveşte dobânda pe scadenţa 10 ani a României, de menţionat că randamentul a continuat să crească săptămâna aceasta în condiţiile în care investitorii nerezidenţi şi-au redus din deţinerile de titluri de stat ale României. Ieri, randamentul pe 10 ani al României a crescut la 3,245% (vezi grafic), maximul ultimelor trei luni. Evoluţia puternic ascendentă a randamentelor din februarie este în consens cu evoluţiile din pieţele de obligaţiuni din majoritatea economiilor.
În contextul creşterii susţinute a randamentelor, Ministerul Finanţelor a respins luni ofertele slabe ale băncilor pentru licitaţia de titluri de stat scadente în ianuarie 2028. Prin prospect MF propunea să vândă titluri în valoare de 500 de milioane de lei, în timp ce băncile au cerut doar 313 milioane de lei. Analiştii BCR notează că săptămâna trecută Ministerul a arătat că este dispus să accepte o anumită majorare a costurilor de finanţare şi să atragă mai sume sub cele din prospectul de emisiune. Prin respingerea ofertelor la ultima licitaţie însă a transmis că nu va accepta orice oferte.
"Contextul actual este dificil cu o creştere a randamentelor obligaţiunilor de stat în lei", arată analiştii BCR.