BCR: Sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate de 3,9 miliarde lei, în luna august

Sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate de 3,9 miliarde de lei în luna august, în scădere de la 5,9 miliarde în luna precedentă, conform analiştilor BCR. Aceştia notează, într-un raport de analiză, că BNR a organizat săptămânal operaţiuni de drenare a excesului de lichiditate în ultima perioadă. Luni, la cea mai recentă operaţiune de atragere de depozite, BNR a sterilizat 3,8 miliarde de lei. Regularizarea operaţiunilor BNR şi confirmarea gestiunii ferme a lichidităţii reprezintă primul pas de întărire a condiţiilor monetare.

Analiştii BCR arată: "În luna august, sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate faţă de banca centrală de 3,9 miliarde lei, în scădere de la 5,9 miliarde în luna precedentă. După şedinţa de politică monetară din 6 august, când s-a angajat la «păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară», BNR a organizat săptămânal operaţiuni de drenare a excesului de lichiditate prin operaţiuni de atragere de depozite cu alocare totală, cu scadenţa de o săptămână, la rata dobânzii de politică monetară de 1,25%. Luni, BNR a sterilizat 3,8 miliarde de lei faţă de 1,5 miliarde în săptămâna anterioară".

Dobânzile la creditele în lei se situează în continuare la niveluri scăzute din punct de vedere istoric, sprijinite de politica monetară implementată de BNR şi de politica fiscală a Guvernului ce impulsionează creditarea IMM-urilor şi sectorului gospodăriilor. Amintim că, potrivit datelor Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), volumul creditelor noi acordate populaţiei şi companiilor a urcat în 2020 la un record de 83,24 de miliarde de lei iar pentru acest an se poate estima o depăşire a pragului de 100 de miliarde de lei. Pe Noua Casă, în doar prima lună de la startul programului, s-au înregistrat în medie 250 de cereri pe zi şi s-a epuizat 40% din plafon.

Totodată, raportul statistic al BNR pe luna august arată că banca centrală nu a cumpărat titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în luna precedentă, aceasta fiind a patra lună consecutivă fără achiziţii după achiziţiile cumulate de 247,4 milioane de lei din lunile martie şi aprilie. Stocul de titluri de stat în lei cumpărate de BNR din piaţa secundară se ridică la 5,52 miliarde de lei, circa 0,5% din PIB. Achiziţiile din martie au fost primele după o pauză de şase luni şi au fost operate pentru a aplica presiune descendentă pe costurile de finanţare ale Guvernului după creşterea randamentelor din februarie.

Lipsa de la cumpărare a BNR s-a văzut de altfel în piaţa secundară în ultimele luni, unde costul de finanţare pe 10 ani al Guvernului a urcat din a doua jumătate a lunii mai, de la 2,93%, în preajma nivelului de 4,05% ieri. Majorarea randamentelor titlurilor de stat a venit şi în contextul incertitudinilor politice. Până la achiziţiile de la începutul lunii martie, BNR nu mai fusese activă la cumpărare în piaţa secundară din luna august 2020.

De notat, de asemenea, că piaţa primară a fost relativ solidă în luna august, cu împrumuturi de 3,8 miliarde de lei realizate de Ministerul Finanţelor. În luna iulie MF a împrumutat 5,18 miliarde, în iunie 4,2 miliarde, iar planul de finanţare pentru septembrie prevede atragerea din piaţa internă a 4,4 miliarde de lei. Scadenţele lungi ale Guvernului au atras totuşi oferte foarte slabe în august. Băncile au un interes scăzut pentru scadenţele lungi din cauza inflaţiei ridicate, în timp ce Finanţele încearcă să ţină yield-urile cât mai jos.

Potrivit analiştilor, Ministerul Finanţelor a acoperit în primele opt luni aproximativ 66% din necesarul brut de finanţare pentru 2021 prin emisiuni pe plan local şi pe pieţele externe, în lei şi valută, inclusiv titlurile de stat emise pentru populaţie. Nivelul relativ redus al acoperirii necesarului mare de finanţare din acest an, de aproximativ 134 miliarde de lei, care vine după împrumuturile de 163,8 miliarde de lei din 2020, înseamnă că există posibilitatea ca guvernul să iasă din nou pe pieţele externe cu o emisiune de obligaţiuni în dolari, având în vedere scadenţele de anul viitor

Până în prezent, după primele şapte luni şi jumătate din acest an, România a împrumutat circa 85 de miliarde de lei.

Obligaţiunile guvernamentale în lei pe termen lung s-au confruntat din nou cu ieşiri de capitaluri de la debutul crizei politice declanşate de premierul Florin Cîţu şi susţinătorii săi din PNL, iar leul a accentuat tendinţa de depreciere pe fondul aversiunii la risc.

Institutul Naţional de Statistică (INS) va publica astăzi rata inflaţiei pentru luna august, iar analiştii anticipează o nouă accelerare a preţurilor de consum după creşterea la 4,95% din luna iulie. În august au fost noi majorări de preţuri ale carburanţilor, tutunului, transportului urban, energiei electrice şi gazelor naturale. Analiştii BCR estimează o creştere lunară a preţurilor de consum de 0,2% şi o rată anuală de 5,2%, în linie cu previziunile analiştilor chestionaţi de Bloomberg.

De asemenea, preţurile producţiei industriale au crescut cu 14% în termeni anuali în iulie, în accelerare de la 11,9% în iunie. Pe industrii, cele mai puternice creşteri au fost în cea petrolieră (59%), metalurgică (52,8%), prelucrarea lemnului (30,1%). Analiştii arată că avansul rapid al preţurilor producţiei industriale poate conduce la presiuni inflaţioniste şi la nivelul preţurilor de consum ale populaţiei, creşteri ce ar putea pune presiune pe prima majorare a ratei-cheie de către BNR în luna noiembrie.