BCR: Sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate de 4,2 miliarde lei, în luna septembrie

Sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate de 4,2 miliarde de lei în luna septembrie, în creştere de la 3,9 miliarde în luna precedentă, conform analiştilor BCR. În luna iulie surplusul de lichiditate se situa la 5,9 miliarde de lei.

Amintim că BNR nu a mai organizat săptămâna trecută operaţiuni de drenare a excesului de lichiditate în condiţiile deciziei de marţi, 6 octombrie, de majorare a dobânzii-cheie cu 0,25% la 1,50%. BNR a confirmat săptămâna trecută, prin comunicatul de presă de după şedinţa Consiliului de Administraţie, continuarea gestiunii ferme a lichidităţii din piaţă.

Analiştii BCR arată: "Sistemul bancar a avut un surplus de lichiditate faţă de BNR de 4,2 miliarde lei în septembrie (stoc mediu zilnic), în creştere marginală de la 3,9 miliarde lei în august. BNR nu a mai cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară din aprilie iar programul de achiziţii este închis în condiţiile în care lichiditatea din piaţă este bună".

După şedinţa de politică monetară din 6 august, când s-a angajat la "păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară", BNR a organizat săptămânal operaţiuni de drenare a excesului de lichiditate prin operaţiuni de atragere de depozite cu alocare totală, cu scadenţa de o săptămână, la rata dobânzii de politică monetară.

Dobânzile din piaţă au crescut deja incorpodând decizia BNR: indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei contractate înainte de mai 2019, a încheiat săptămâna trecută la 2,10%, mult peste nivelul din săptămâna precedentă de circa 1,8%.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale, afirma recent că BNR a analizat foarte atent situaţia şi a găsit acum momentul oportun pentru a face această majorare de dobândă după ce pe tot parcursul anului BNR a fost mai activă în încercarea de a tempera preţurile prin alte instrumente pe care le-a avut la dispoziţie.

"De data aceasta am folosit creşterea de dobândă, principalul nostru instrument, pentru a încerca să ancorăm creşterile de preţuri, altele decât cele din energie asupra cărora nu avem niciun efect prin instrumentarul pe care îl avem la dispoziţie. Şi acolo am sesizat o anumită tendinţă de creştere. Credem că e momentul oportun pentru a ancora aceste creşteri şi să avem măcăr în această zonă de preţuri un efect de temperare. (...) Decizia noastă presupune o scumpire a banilor. În consecinţă, avem un cost al banilor ceva mai mare, iar acest cost se vede evident în credite, dar şi în dobânzi. Şi în dobânzile la depozite. De mult ori ignorăm acest efect al deciziilor de politică monetară. Vom avea creşteri de dobânzi pe toate aspectele pentru că banii devin mai importanţi, mai scumpi şi încep să fie mai puţin afectaţi de inflaţie. Este pasul pe care l-am făcut şi aşteptăm să vedem consecinţele, cum se vor reflecta. Deocamdată credem că decizia a fost luată chiar la momentul potrivit pentru că a coincis şi cu o criză politică ce pare departe de rezolvare", a explicat Suciu.

Totodată, raportul statistic al BNR pe luna septembrie arată că banca centrală nu a cumpărat titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în luna precedentă, aceasta fiind a cincea lună consecutivă fără achiziţii după achiziţiile cumulate de 247,4 milioane de lei din lunile martie şi aprilie. Stocul de titluri de stat în lei cumpărate de BNR din piaţa secundară se ridică la 5,52 miliarde de lei, circa 0,5% din PIB. Achiziţiile din martie au fost primele după o pauză de şase luni şi au fost operate pentru a aplica presiune descendentă pe costurile de finanţare ale Guvernului după creşterea randamentelor din februarie.

Lipsa de la cumpărare a BNR se vede de altfel în piaţa secundară în ultimele luni, unde costul de finanţare pe 10 ani (RO10Y) al Guvernului a urcat din a doua jumătate a lunii mai, de la 2,93%, în preajma nivelului de 4,76% ieri, cel mai ridicat nivel din vara lui 2019 (exceptând din calcul panica din perioada de debut a pandemiei când RO10Y a ajuns la peste 6%). Majorarea randamentelor titlurilor de stat a venit în contextul incertitudinilor privind încheierea crizei politice din coaliţie.

De notat, de asemenea, că în luna septembrie România a realizat împrumuturi de 4 miliarde de lei. În luna august MF a împrumutat 3,8 miliarde, în iulie 5,18 miliarde, iar planul de finanţare pentru octombrie prevede atragerea din piaţa internă a 5,63 miliarde de lei, unul foarte ridicat care atrage de la sine majorarea randamentelor.

Potrivit analiştilor, Ministerul Finanţelor a acoperit în primele opt luni circa 70% din necesarul brut de finanţare pentru 2021 prin emisiuni pe plan local şi pe pieţele externe, în lei şi valută, inclusiv titlurile de stat emise pentru populaţie. Nivelul relativ redus al acoperirii necesarului mare de finanţare din acest an, de aproximativ 134 miliarde de lei, care vine după împrumuturile de 163,8 miliarde de lei din 2020, înseamnă că guvernul ar trebui să iasă din nou pe pieţele externe cu o emisiune de obligaţiuni în dolari sau euro pentru a reduce presiunea de finanţare, emisiune externă complicată totuşi de criza politică. Necesarul mediu lunar de împrumut este aproape de 9 miliarde de lei, scăzând la aproximativ 5 miliarde de lei în cazul unei noi emisiuni externe de 3-3,5 miliarde de euro. Amintim că bugetul este unul extrem de tensionat în condiţiile în care circa 85% din veniturile fiscale şi contribuţiile de asigurări sociale se duc pe salariile din sectorul public şi pe pensii.