Belarusul a evacuat joi taberele de migranţi de la graniţa cu Polonia

Autorităţile din Belarus au evacuat joi principalele tabere în care migranţii se adunaseră la graniţa cu Polonia, în ceea ce ar putea fi un moment de cotitură într-o criză care a evoluat în ultimele săptămâni într-o mare confruntare est-vest, informează news.ro.

Ţările europene au acuzat de luni de zile Belarus că a creat în mod deliberat criza prin transportul de migranţi din Orientul Mijlociu şi încurajarea lor să încerce să treacă ilegal graniţele sale în Polonia şi Lituania.

Minskul, susţinut de Moscova, a respins aceste acuzaţii într-un impas care a lăsat mii de migranţi blocaţi în pădurile îngheţate de la graniţă.

Într-o dovadă a condiţiilor dure de acolo, un cuplu, ambii răniţi, au declarat joi dimineaţa Centrului Polonez pentru Ajutor Internaţional, un ONG, că copilul lor de un an a murit în pădure.

Se crede că cel puţin încă opt persoane au murit la graniţă în ultimele luni.

Un purtător de cuvânt al poliţiştilor de frontieră polonezi a declarat că taberele de la graniţa din vestul Belarusului sunt complet goale, fapt confirmat de un ofiţer de presă din Belarus.

Agenţia de presă de stat Belta a declarat că migranţii au fost duşi într-un depozit din Belarus, departe de frontieră.

"Aceste tabere sunt acum goale, migranţii au fost duşi cel mai probabil la un centru de logistică, centru care nu este departe de punctul de trecere a frontierei Bruzgi", a spus purtătorul de cuvânt polonez.

"Nu au existat alte astfel de tabere... dar au apărut grupuri în alte locuri care încercau să treacă graniţa. Vom vedea ce se întâmplă în următoarele ore. Sunt încă nişte oameni în jur, dar în mod clar se goleşte", a spus purtătorul de cuvânt".

În ultimele săptămâni, migranţii au încercat, mai ales noaptea, să treacă graniţa şi s-au ciocnit uneori cu trupele poloneze la graniţă.

Mişcarea de curăţare a lagărelor a venit în contextul unei intensificări a contactelor diplomatice.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a vorbit prin telefon de două ori în trei zile cu preşedintele belarus Alexandr Lukaşenko, ocolit în mod normal de liderii europeni. Iar preşedintele rus Vladimir Putin i-a cerut joi preşedintelui belarus Lukaşenko să înceapă un dialog cu oponenţii săi, care totuşi au respins ideea, dacă Lukaşenko nu eliberează mai întâi prizonierii politici.

Belarusul a declarat joi mai devreme că Lukaşenko i-a propus lui Merkel un plan de rezolvare a crizei, conform căruia UE ar primi 2.000 de oameni, în timp ce Minskul ar trimite alţi 5.000 înapoi acasă. Însă ministrul german de interne Horst Seehofer a respins propunerea şi a vorbit despre dezinformare, semn că mişcările Minskului nu au înlăturat toate tensiunile din ultimele luni.

"Dacă am primi refugiaţi, dacă ne-am pleca în faţa presiunii şi am spune primim refugiaţi în ţări europene, atunci asta ar însemna punerea în aplicare a bazei acestei strategii perfide", a spus Seehofer în timpul unei conferinţe de presă la Varşovia.

O sursă guvernamentală germană a adăugat că Germania nu a convenit niciun acord cu Lukaşenko, subliniind că aceasta este o problemă europeană în care Germania nu acţionează singură.

Cu puţin timp înainte de anunţarea planului, Comisia Europeană a spus că nu ar putea exista nicio negociere cu Belarus cu privire la situaţia migranţilor.

Iar Ministerul de Interne al Poloniei a spus că ar putea opri transportul feroviar la punctul de trecere a frontierei Kuznica cu Belarusul, dacă autorităţile din Belarus nu stabilizează situaţia la graniţă, într-un alt semn sau tensiuni persistente.

Însă joi mai devreme, în ceea ce era potenţial un alt semn de relaxare a crizei, sute de irakieni s-au înregistrat pe un aeroport din Minsk pentru a zbura înapoi în Irak, primul zbor de repatriere din august.

Un număr mare de irakieni se numără printre cei care au campat la graniţele Belarusului, căutând intrarea şi o viaţă mai bună în prospera UE. Aproximativ 430, majoritatea kurzi irakieni, s-au înregistrat joi pentru un zbor înapoi în Irak de la Minsk, a declarat Ministerul de Externe irakian.

Nu au existat alte astfel de zboruri de când aproximativ 1.000 de irakieni au fost evacuaţi din Minsk în august, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Iraqi Airways, Hussein Jalil.