Biden ar putea reveni asupra retragerii militare americane din Germania a lui Trump

Preşedintele-ales american Joe Biden ar putea reveni asupra deciziei administraţiei lui Donald Trump de a retrage aproximativ 12.000 de militari americani din Germania, anunţată la 29 iulie de către fostul ministru al Apărării Mark Esper, destituit luni fără menajamente de către miliardar, relatează AFP şi News.ro.

Aproximativ 6.400 dintre cei 34 500 de militari americani staţionaţi în prezent în Germania urmează să fie repatriaţi, iar alţi 5.600 urmează să fie repoziţionaţi în Belgia şi Italia, state membre NATO.

Însă noul preşedinte american ar putea reveni - cel puţin parţial - asupra acestei retrageri.

Fostul număr trei la Pentagon, Michèle Flournoy - care se preconizează că ar urma să fie secretarul Apărării al viitoarei administraţii Biden - a prezis acest lucru într-o conferinţă de presă în august.

Întrebată despre acest plan al retragerii trupelor americane din Germania, ea a subliniat atunci, la Aspen Security Forum, că "dacă vom avea o nouă administraţie, primul lucru pe care-l va face va fi să reexamineze poziţia militară în lume".

"Sper ca (planul lui Trump) să nu fie implementat complet, pentru că nu este în interesul strategic al Statelor Unite şi este un lucru foarte rău pentru relaţiile noastre cu Alianţa" Nord-Atlantică, adăuga ea atunci.

Mark Esper a justificat această desfăşurare a trupelor din Germania drept necesară din punct de vedere strategic, cu scopul de a descuraja Rusia, însă Donald Trump l-a contrazis imediat, subliniind că această retragere are drept cauză refuzul Germaniei de a "plăti mai mult".

"Ne-am săturat să fim fraieri", declara miliardarul republican. "Ne reducem forţele pentru că ei (germanii) nu plătesc. Este simplu", tuna el la 29 iulie.

Michèle Flournoy, prezentată drept femeia care avea să conducă prima armată din lume încă din 2016, dacă Hillary Clinton avea să învingă în alegerile prezidenţiale de atunci, aprecia că "asta n-are niciun sens".

Redesfăşurarea de către Trump a trupelor americane din Germania "a fost percepută ca un fel de pedeapsă, care consolidează, din nefericire, discursul în Europa al celor care spun că nu pot conta pe Statele Unite, că noi nu acordăm valoare NATO", îşl exprima ea regretul.

Altă consilieră a lui Joe Biden, Kathleen Hicks, a criticat în mod deschis planul retragerii militare americane din Germania, care "este în beneficiul adversarilor (Americii)", într-un editorial publicat în august de site-ul The Hill.

Aceste decizii "vor afecta securitatea naţională şi bugetul Statelor Unite timp de ani de zile", avertiza Kathleen Hicks, o cercetătoare la Center for Strategic and International Studies (CSIS).

Mark Esper a dat asigurări că militarii americani staţionaţi permanent în Germania urmează să fie înlocuiţi prin rotaţie cu unităţi la fel de disuasive, însă Hicks avertiza că aceste mişcări de trupe au "să coste scump".

"Mutarea a 11.900 de militari, a familiilor lor şi a echipamentului lor şi căutarea unor noi locuri pentru a-i caza, a le da de muncă şi a-i antrena va costa şi mai mulţi bani", preciza ea.

Kathleen Hicks a fost numită marţi la conducerea echipei democrate de coordonare a tranziţiei la Departamentul american al Apărării.

Germania, care găzduieşte mai mulţi militari americani decât orice altă ţară europeană - o moştenire a ocupaţiei aliate după al Doilea Război Mondial -, se grăbeşte să dea pagina trump.

Oficialul german însărcinat cu relaţiile transatlantice Peter Beyer evoca, într-un interviu acordat în septembrie AFP, planul retragerii militare americane din ţara sa.

"Eu nu cred că o administraţie Biden ar inversa complet acest plan, dar mă îndoiesc că l-ar continua cu aceeaşi vehemenţă", declara el.

Michèle Flournoy nu a precizat dacă este în favoarea unei rămâneri în Germania a tuturor forţelor americane, însă evoca o redesfăşurare a anumitor forţe către Europa de Est.

"Sunt întru totul în favoarea reexaminării poziţiei noastre (militare) în Europa şi îmbunătăţirii ei", declara ea.

"Poate că avem nevoie de mai mulţi oameni în ţările baltice, în Polonia şi în România", aprecia Michèle Flournoy.