BILANŢUL DIICOT PE ANUL TRECUT Giorgiana Hosu: "Entităţi din România au devenit ţinta unor atacuri cibernetice complexe"

Procurorul şef adjunct al DIICOT, Giorgiana Hosu, a declarat vineri că anumite entităţi din România au devenit ţinta unor atacuri cibernetice complexe, care urmăresc de cele mai multe ori obţinerea de informaţii sensibile.

"În domeniul infracţiunilor informatice se remarcă o abordare din ce în ce mai tehnică a probatoriului şi în acest context vreau să subliniem încă o dată că suntem în imposibilitatea obţinerii de probe tehnice legate de identificarea unor puncte de acces ale utilizatorilor finali în cadrul comunicaţiilor de tip GSM sau a acelor de date şi că ne aşteptăm de la legiuitor să ne pună în mână un instrument viabil pentru combaterea acestui tip de infracţiune tehnică", a afirmat Hosu, cu prilejul prezentării bilanţului DIICOT pe anul trecut.

Domnia sa a continuat: "Au evoluat, am constatat în cadrul anchetelor noastre, atacurile informatice prin depăşirea măsurilor de securitate, modificarea datelor informatice, perturbarea funcţionării sistemelor informatice, iar anumite entităţi din România au devenit ţinta unor atacuri cibernetice complexe, ce urmăresc de cele mai multe ori obţinerea de informaţii sensibile".

Ea a arătat că pe zona infracţiunilor de terorism şi a celor contra securităţii statului au fost evaluate periodic în colaborare cu SRI vulnerabilităţile generate de înfiinţarea grupării Stat Islamic şi apariţia fenomenului "luptător străin".

"Au fost monitorizate activităţile de propagandă, de prozelitism şi radicalizare desfăşurate de adepţi ai unor entităţi extremiste pe teritoriul României şi fenomenele de izolare ale unor cetăţeni români cu preocupări pe linia confecţionării de arme artizanale şi materiale explozive", a explicat ea.

Hosu a subliniat că activitatea DIICOT în cadrul acestui fenomen s-a desfăşurat în strânsă cooperare cu SRI ca autoritate naţională în materia prevenirii şi combaterii terorismului.

Referitor la fenomenul evaziunii fiscale, adjunctul DIICOT a menţionat că acesta s-a menţinut pe aceeaşi linie agresivă, fiind foarte des întâlnit procedeul utilizării firmelor fantome.

"S-a menţinut constant fenomenul contrabandei cu produse accizabile prin graniţa cu Serbia, cu Ucraina, cu Republica Moldova. S-a menţinut constant fenomenul obţinerii de credite cu documente falsificate şi delapidării patrimoniului societăţilor comerciale prin utilizarea firmelor off-shore. În anchetele noastre, în cadrul dosarelor economice, au fost folosite eficient comisiile rogatorii pentru verificarea relaţiilor comerciale în cadrul operaţiunilor intra-comunitare şi pentru identificarea liderilor grupurilor infracţionale ale căror venituri erau colectate în conturile societăţilor nerezidente", a explicat Hosu.

• Hosu (DIICOT): În 2014, au fost confiscate droguri în valoare totală de 16 milioane de euro

Procurorul şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Giorgiana Hosu, a declarat vineri că, în 2014, au fost confiscate droguri în valoare totală de 16 milioane de euro.

Cu prilejul prezentării bilanţului DIICOT pe anul trecut, Hosu a arătat că, în privinţa traficului şi consumului de droguri, fenomenul a cunoscut uşoare creşteri, România rămânând totuşi o ţară de tranzit.

"Au apărut, şi acesta este grav, noi substanţe cu efecte psihoactive, efectele fiind severe pentru consumatori. În general, heroina este adusă de către grupuri infracţional-organizate, formate din cetăţeni turci cu conexiuni pe teritoriul României (...) Cocaina, din anchetele noastre, am constatat că intră în ţară prin frontiera albastră, iar piaţa internă este limitată, dat fiind preţul mare al acestui tip de drog de mare risc. Au fost folosite ca metode de disimulare dintre cele mai diverse - spaţii speciale create în autoturisme, ambalaje cu produse alimentare sau nealimentare. Drogurile au fost impregnate, au fost injectate sau, şi mai grav, ingerate", a afirmat Hosu.

Ea a spus că s-a constatat o creştere a operaţiunilor ilegale cu canabis, mai ales provenit din Spania, şi o creştere a culturilor proprii în România.

"Au fost depistate, în cursul anului 2014, cinci laboratoare clandestine, 37 de noi substanţe, şi au fost confiscate droguri în valoare totală de 16 milioane de euro", a mai arătat adjunctul DIICOT.

În privinţa falsului de monedă, Hosu a susţinut că, în 2014, procurorii au constatat noi tehnologii de falsificare a monedei naţionale.

"Moneda euro şi moneda dolarul american nu se falsifică în România. Cu toate acestea, prin cooperarea cu autorităţile din Italia, am reuşit confiscarea a 12 milioane de euro falşi, lucru fără precedent în România până acum", a mai menţionat Hosu.

• Giorgiana Hosu: Românii, traficaţi pentru muncă forţată, sex sau cerşetorie

Procurorul şef adjunct al DIICOT Giorgiana Hosu a declarat vineri, după bilanţul instituţiei, că românii sunt traficaţi pentru muncă forţată, exploatare sexuală şi cerşetorie, în ţări precum Slovenia, Cehia, Polonia sau Grecia.

Giorgiana Hosu a mai spus că România este o ţară de origine, de tranzit sau de destinaţie pentru persoanele traficate în scopul muncii şi al exploatării sexuale.

"Românii sunt traficaţi către ţări europene ca Slovenia, Cehia, Polonia, Grecia sau Italia în scop de muncă forţată, pentru exploatare sexuală şi pentru cerşetorie", a arătat magistratul.

Potrivit acesteia, în anul 2014 minorii au reprezentat o treime din numărul persoanelor traficate.

"Fenomenul exploatării prin muncă forţată a crescut, iar fenomenul exploatării sexuale s-a menţinut în aceleaşi cote constante. Traficul de persoane în vederea exploatării prin cerşetorie a scăzut în România în anul 2014, la fel şi săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prin acte de violenţă extremă sau lipsire de libertate", a mai arătat Hosu.

Ea a mai menţionat că nu s-au înregistrat cazuri de trafic de persoane în scopul prelevării de organe, ţesuturi sau celule.

În ceea ce priveşte traficul de migranţi, Hosu a spus că fenomenul a crescut în 2014 în România, care se află pe ruta migraţionistă nord-balcanică şi în sudul principalei rute de emigrare estice.

"Presiunea constantă în anul 2014 a fost pe frontiera albastră a ţării din punctul de vedere al intrării ilegale, cel mai încercat segment de frontieră fiind cel cu Bulgaria. Pe componenta de ieşirea din ţară în mod ilegal frontiera cea mai vizată a fost cea cu Ungaria, în mod firesc, pentru că este ţară membră a spaţiului Schegen", a declarat Hosu.

Magistratul a arătat că potrivit statisticilor un imigrant sirian plăteşte în jur de 12.000 până la 15.000 de dolari pentru a ajunge în Ungaria.