Bilanţul atentatului cu bombă din Pakistan a crescut la 45 de morţi

Bilanţul atentatului sinucigaş cu bombă comis duminică la un miting politic organizat de un partid religios a crescut luni la 45 de morţi, au anunţat oficialii, un atac care a agravat temerile legate de tulburări înaintea alegerilor generale care vor avea loc în cursul anului în Pakistan, relatează Reuters.

Un bilanţ precedent indica 39 de morţi şi peste 130 de răniţi. Un oficial de la o agenţie de salvare de stat, Bilal Faizi, a declarat că numărul morţilor a crescut la 45. Din cele peste 130 de persoane rănite, 61 se aflau sub îngrijire medicală, a declarat consilierul guvernamental pe probleme de sănătate Riaz Anwar.

Autorul atacului s-a aruncat în aer la adunarea partidului conservator Jamiat Ulema Islam-Fazl (JUI-F), aliat al guvernului şi cunoscut pentru legăturile sale cu islamiştii de linie dură. S-a întâmplat în districtul Bajaur, în nord-vestul ţării, în apropiere de graniţa cu Afganistanul.

Deocamdată, nicio grupare nu a revendicat responsabilitatea pentru atac.

Unitatea antiteroristă a poliţiei care investighează explozia suspectează că în spatele acesgtuia se află gruparea Stat Islamic.

Pakistanul a înregistrat o recrudescenţă a atacurilor comise de militanţii islamişti începând de anul trecut, când a fost rupt armistiţiul între talibanii pakistanezi, Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP), şi guvern.

Un atentat cu bombă la o moschee din oraşul Peshawar, în nord-vestul ţării, a ucis peste 100 de persoane în luna ianuarie, dar atacurile asupra partidelor politice sunt rare. În timp ce TTP şi grupurile asociate s-au aflat în spatele celor mai multe dintre atacurile din ultimele luni, grupul s-a distanţat de atacul de duminică, un purtător de cuvânt condamnându-l.

JUI-F este un aliat al guvernului de coaliţie al premierului Shehbaz Sharif, care a denunţat explozia ca fiind un atac la adresa procesului democratic.

Perspectivele pentru alegerile generale, care ar trebui să aibă loc până în noiembrie, au fost deja umbrite de luni de zile de rivalitate între principalele partide şi de acuzaţii de implicare a armatei în politica civilă. Armata neagă acest lucru.