Biomasa înlocuieşte cerealele

Creşterea producţiei de rapiţă şi porumb în vederea obţinerii combustibililor alternativi (biomasa), realizată în defavoarea cultivării cerealelor, este un motiv al majorării mondiale a preţului pentru cereale. Oferta de cereale este tot mai mică, dar cererea este constantă sau creşte pe fondul expansiunii populaţiei. Şi în ţara noastră deja se întrevăd efectele acestor politici întreprinse în vederea contracarării consecinţelor majorării preţului ţiţeiului.

Politicile Uniunii Europene prevăd ca, până în 2013, 20% din combustibilul pentru maşini să fie asigurat din biomasă, ne-a spus Ştefan Nicolae, preşedintele "Agrostar". În acest sens, cresc suprafeţele cultivate cu rapiţă sau porumb în scopul obţinerii etanolului, combustibil alternativ, a mai precizat Ştefan Nicolae.

În acest an, în ţara noastră au fost însămânţate cu rapiţă circa 600.000 de hectare, respectiv 12% din suprafaţa totală cultivată, a menţionat Ştefan Nicolae.

Utilizarea biocombustibilului are loc, deja, pe scară largă în Brazilia, ne-a declarat Marcel Cucu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Dimensiunea suprafeţei noastre agricole ne oferă posibilitatea să producem cereale atât pentru suplinirea cererii interne, cât şi pentru export, şi, în acelaşi timp, să cultivăm rapiţă sau porumb pentru producerea combustibililor alternativi, precum etanolul, ne-a explicat Ştefan Nicolae.

Domnia sa consideră că în acest moment este nevoie doar de o strategie eficientă de cultivare a terenurilor agricole.

Suprafaţa noastră agricolă totală este de 9 milioane de hectare, din care, în acest an, 4 milioane de hectare sunt lăsate în paragină, a adăugat Ştefan Nicolae.

Faţă de anul trecut suprafaţa arabilă cultivată a crescut cu doar 150.000 de hectare, a semnalat Ştefan Nicolae.

Preşedintele "Agrostar" ne-a spus că o parte din totalul produselor agricole obţinute nu intră în circuitul pieţei, deoarece ţăranii o folosesc pentru consumul propriu. Ori, prin cultivarea întregii suprafeţe agricole, obţinerea unei producţii foarte bune şi valorificarea ei atât în plan intern, cât şi extern, se va putea aduce venit la bugetul de stat sau se va putea tempera inflaţia, semnalează Ştefan Nicolae.

Exporturile de grâu au fost anul trecut de circa 200.000 - 300.000 de tone, cu toate că producţia de grâu a fost foarte mică, a spus Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit şi Panificaţie din România (ANAMOB). Domnia sa consideră că, în acest an, se vor realiza exporturi, indiferent de cantitatea de grâu ce urmează să fie obţinută.

• Prognozele au cu efect negativ asupra producătorilor agricoli

Pentru acest an, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a anunţat o producţie record de grâu, ori acestea sunt nişte declaraţii iresponsabile care afectează preţul grâului, ne-a spus preşedintele "Agrostar", adăugând: "Chiar dacă vom avea o producţie bună, preţul cerealelor nu va scădea, doarece costul inputurilor a crescut cu circa 45% faţă de anul trecut".

Marcel Cucu menţionează că preţul motorinei a crescut faţă de anul trecut, înregistrându-se în acelaşi timp şi majorarea preţului pentru îngrăşămintele chimice pe bază de fosfor.

"Dacă în ţările Uniunii Europene, preţul unei tone de grâu va fi de 300 de euro, este imposibil ca în România preţul grâului să fie mai mic", ne-a spus Ştefan Nicolae.

Viorel Marin, preşedintele "ANAMOB" a adăugat că preţul pentru grâu va depinde de calitatea acestuia şi mai puţin de cantitatea totală obţinută. De asemenea, domnia sa consideră că preţul pentru grâu se va alinia oricum la preţul practicat în UE, chiar dacă imediat după prima recoltă este posibil să scadă puţin preţul pentru grâu.

Creşterea preţului alimentelor, alături de un an agricol bun, s-ar putea reflecta în sens pozitiv în economia noastră, majorând volumul exporturilor şi reducând deficitul comercial, consideră reprezentanţii oamenilor de afaceri din ţara noastră.

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de afaceri din România (AOAR) apreciază că, luând în calcul viitoarea creştere a preţului cerealelor, trebuie să anticipăm impactul inflaţionist. "Dincolo de a ne gândi că acest lucru va reprezenta un câştig, trebuie să avem în vedere că şi în România, alimentele se vor vinde la un preţ ridicat".

Chiar dacă anul agricol va fi unul bun, iar producţia de cereale va fi consistentă, agricultorii vor folosi energie şi echipamente din import, atrage atenţia Cristian Pârvan, secretar general al AOAR.

La fel ca şi domnul Pogonaru, domnul Pârvan subliniză impactul pozitiv pe care îl va avea scumpirea grâului în îmbunătăţirea capacităţii de export a României.

"Există cerere pe plan internaţional pentru grâul din ţara noastră, dar este important să vedem ce producţie de grâu se va realiza şi care va fi calitatea acesteia", a subliniat secretarul general al AOAR.

Domnul Pârvan atrage atenţia că în agricultură este nevoie de mult mai multe investiţii pentru ca situaţia din 2007, când seceta a distrus terenurile şi a afectat serios cantitatea de grâu produsă, să nu se repete.

Domnul Pogonaru apreciază însă că investiţiile realizate de sectorul public trebuie să se îndrepte în special către infrastructură, iar cele din domeniul agricol să fie lăsate pe seama sectorului privat.

Andreea Arcereanu