Cum a convertit Casa Unirea sprijinul agricultorilor autohtoni în contrariul său

Casa Română de Comerţ Agroalimentar "Unirea" reprezintă unul dintre cele mai ambiţioase şi, totodată, controversate proiecte guvernamentale din sectorul agricol al României, înfiinţată în 2019 sub guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă şi cu sprijinul fostului ministru al Agriculturii, Petre Daea. Acest proiect a fost conceput pentru a sprijini micii fermieri şi producătorii locali să îşi valorifice produsele în mod direct către consumatori, fără intermedierea marilor lanţuri de retail, care impun adesea condiţii stricte şi preţuri mai mici pentru producători, dar s-a confruntat de-a lungul anilor cu mai multe scandaluri, cel mai recent fiind dosarul instrumentat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie care a scos la iveală un prejudiciu de peste 40 milioane lei realizat de fosta conducere împreună cu mai multe persoane.

Din păcate, în loc ca în urma ultimului scandal care a avut impact negativ atât asupra stakeholderilor din domeniu, cât şi cu privire la încrederea cetăţenilor în acest agent economic, să asistăm la desfiinţarea acestui aprozar de stat, premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Agriculturii Florin Barbu doresc cu obstinaţie să demonstreze că o astfel de întreprindere poate funcţiona în economia de piaţă, deşi în ea s-au pompat până acum, fără folos, sume importante din bugetul de stat.

Casa de Comerţ Unirea a fost lansată în cadrul unei strategii mai ample de susţinere a sectorului agricol românesc şi de protecţie a produselor tradiţionale. Ideea centrală era de a elimina intermediarii şi de a crea o reţea de magazine proprii, specializate în comercializarea produselor româneşti. Petre Daea, ministru al Agriculturii la momentul lansării, a subliniat importanţa acestui proiect, afirmând: "Prin Casa de Comerţ Unirea, oferim fermierilor români oportunitatea de a-şi vinde produsele la preţuri corecte, fără să fie dependenţi de marile lanţuri de retail sau de intermediari. Acesta este un pas esenţial pentru protejarea producţiei româneşti şi pentru asigurarea unui trai decent pentru micii fermieri".

Fostul preşedinte al PSD, Liviu Dragnea, argumenta, astfel, în martie 2019, înfiinţarea Casei de Comerţ Unirea: "Am intrat în Uniunea Europeană, foarte bine, dar nu suntem obligaţi să mâncăm absolut toate E-urile. Adică de ce am fi obligaţi? Poate reuşim să facem ca produsele agricole să se prelucreze mai mult în România, că noi suntem într-o situaţie foarte frumoasă, se recoltează grâul... Cum se întoarce grâul nostru? Napolitane, biscuiţi, pâine congelată. Noi luăm pe grâu atât şi plătim atât când vine napolitana, atât. Noi nu mai suntem în stare să facem napolitane, că suntem proşti? Adică suntem leneşi? Nici vorbă; leneşul e Iohannis, nu noi".

• Scopul înfiinţării Casei de Comerţ Unirea: sprijinirea micilor producători din sectorul agro-alimentar

Proiectul a fost înfiinţat prin Hotărârea de Guvern nr. 933/2018 şi a avut un capital social iniţial de 93 de milioane de lei, alocaţi de la bugetul de stat. Aceşti bani au fost destinaţi atât dezvoltării reţelei de magazine, cât şi construirii unor centre de colectare, depozitare şi procesare a produselor agricole. Se preconiza deschiderea unui număr de 80 de magazine la nivel naţional, prin care micii producători să poată comercializa produse precum legume, fructe, carne, lactate, ouă şi alte produse agroalimentare autohtone.

Proiectul promitea să ofere fermierilor posibilitatea de a vinde produse de calitate la preţuri corecte, asigurându-le, astfel, o piaţă stabilă şi reducând riscurile legate de dependenţa de marile lanţuri de retail, care dominau piaţa agroalimentară din România. Printre obiectivele iniţiale ale Casei Unirea se numărau:

- Sprijinirea micilor fermieri prin oferirea unui canal sigur de vânzare a produselor lor;

- Promovarea produselor româneşti şi a celor tradiţionale, în special pe pieţele externe;

- Reducerea dependenţei de produsele de import şi creşterea competitivităţii producţiei interne;

- Dezvoltarea centrelor logistice pentru a asigura colectarea, depozitarea şi transportul eficient al produselor.

Încă de la început, proiectul a întâmpinat probleme majore legate de managementul defectuos şi de lipsa unei strategii clare de implementare. În 2019, Casa Unirea a înregistrat pierderi financiare substanţiale, estimările fiind de 7,2 milioane de lei pentru acel an. În 2020, pierderile au continuat să crească, majorându-se cu 5,4 milioane de lei, iar unele dintre magazinele deschise au fost închise din lipsă de rentabilitate.

Aceste probleme au fost cauzate în principal de lipsa unei infrastructuri logistice solide, ceea ce a dus la întârzieri şi probleme în livrarea produselor. De asemenea, s-a descoperit că anumite magazine din reţea au început să comercializeze produse de import, contrar misiunii iniţiale de a promova exclusiv produse româneşti.

• Guvernarea liberală a criticat Casa de Comerţ Unirea, dar nu a desfiinţat-o

În mod normal, situaţia financiară dezastruoasă şi încălcarea scopului pentru care a fost înfiinţată ar fi trebuit să ducă la desfiinţarea, tot prin HG, a Casei de Comerţ Unirea, dar guvernarea liberală din perioada 2020-2022 nu a făcut acest lucru, deşi printre cei mai mari critici ai proiectului s-a numărat fostul premier Ludovic Orban, care a acuzat guvernul PSD de "proastă gestionare a banilor publici" şi a descris proiectul ca fiind "sortit eşecului din cauza lipsei de transparenţă şi a unei viziuni clare". Orban a declarat că "statul nu are competenţa necesară pentru a gestiona eficient un astfel de proiect comercial şi că fondurile alocate au fost irosite".

Ludovic Orban a spus: "Vremea gostaturilor a trecut. Pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiţii egale de acces la piaţă, dar consider că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate efectivă de comerţ. Trebuie reglementări clare de asigurare a accesului la piaţă pentru producătorii autohtoni, iar dacă aceste reguli sunt respectate nu mai e nevoie să refacem gostaturile".

Adrian Oros, ministrul Agriculturii în guvernul Orban, a descris Casa Unirea ca fiind "un eşec total, rezultatul unei politici populiste", subliniind că proiectul a fost lansat fără un plan financiar viabil şi fără să fie pregătite infrastructurile necesare pentru susţinerea activităţii.

Adrian Oros a spus, la vremea la care deţinea funcţia de ministru al Agriculturii în guvernul Orban: "Vremea GOSTAT-urilor a trecut. Sigur că, pentru producătorii români, trebuie să asigurăm condiţii egale de acces la piaţă şi asupra acestui lucru, ştiţi bine, că noi am fost susţinătorii activi ai unui proiect de lege, care sperăm să fie pus în practică, de altfel este şi unul dintre punctele care există în programul de guvernare. Eu nu am fost de acord cu acest proiect nici cât eram în Comisia pentru Agricultură, nu mi se pare un lucru serios, care poate rezolva o problemă. Explicaţia a fost că, prin aceste magazine, se vor promova produsele locale şi tradiţionale. În opinia mea, produsele locale trebuie promovate în locul în care se produc, iar cele tradiţionale în alt loc. Nu mi se pare că înfiinţarea acestei case de comerţ a avut un impact economic şi social".

Oros a criticat faptul că banii investiţi în Casa Unirea au fost risipiţi şi că, în loc să sprijine fermierii, proiectul a generat pierderi substanţiale pentru bugetul de stat. "Am găsit o structură incapabilă să îşi atingă obiectivele, cu o reţea de magazine care vând produse de import şi fără un plan clar pentru a sprijini producătorii locali", a declarat Adrian Oros în cadrul unei conferinţe de presă, pe care a susţinut-o în perioada în care a condus Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Succesorul lui Orban în funcţia de premier, Florin Cîţu, în loc să desfiinţeze această casă de comerţ - aşa cum promitea în noiembrie 2019 Ludovic Orban, a ales să continuie activitatea şi a numit în Consiliul de Administraţie a Casei Unirea doi secretari de stat, deoarece era vorba despre "o societate naţională pe acţiuni, de interes naţional, cu capital integral de stat, iar drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea de acţionar al statului sunt exercitate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale", potrivit memorandumului aprobat în acest sens.

În documentul citat se mai arăta că scopul respectivei case de comerţ "este acela de a realiza un mecanism comercial funcţional care să conducă la valorificarea superioară a resurselor şi producţiei agricole naţionale".

• Acte normative cu dedicaţie pentru Casa de Comerţ Unirea

Odată cu preluarea puterii de către coaliţia PSD-PNL, miniştrii social-democraţi care s-au ocupat de Agricultură au decis menţinerea acestei case de comerţ chiar dacă activitatea nu se desfăşura conform scopului iniţial declarat prin actul normativ de înfiinţare. Atât Adrian Chesnoiu, cât şi Florin Barbu au susţinut că un astfel de proiect poate fi viabil, că va avea rolul menţinerii unor preţuri decente la produsele agro-alimentare româneşti, că va fi un echilibru între marii retaileri şi fermierii şi producătorii agricoli.

Mai mult, pentru a veni în sprijinul Casei de Comerţ Unirea, chiar dacă oficial a negat acest lucru, ministrul Barbu a promovat două acte normative - o lege şi o hotărâre de guvern de implementare a legii - prin care participanţii la întregul lanţ comercial din domeniul agro-alimentar (producătorii agricoli, depozitarii, procesatorii la nivel naţional şi comercianţii - în ultima categorie intrând şi distribuitorii) sunt obligaţi să raporteze lunar stocul acestor produse către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Este vorba despre legea 105/2023 şi HG 880/2023, care stabileau că, în urma acestei raportări, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va elabora măsuri de sprijin în vederea: creşterii producţiei interne de produse agroalimentare; stimulării producţiei interne de produse procesate similare celor din import; întocmirii planului de mobilizare pe timp de pace şi război; creşterii volumului de produse procesate cu valoare adăugată ridicată destinate exportului; creşterii ofertei de noi produse agroalimentare româneşti destinate exportului.

Legea 105/2023 preciza, în articolul 6, că, pe baza datelor statistice de evidenţă a stocurilor de produse agricole şi alimentare centralizate, se vor stabili politici publice de subvenţionare în sectorul agroalimentar.

Cele două acte normative au fost dur criticate de mediul privat de afaceri, care a arătat că politicile publice nu se stabilesc lunar şi a cerut ca raportarea respectivă să fie făcută anual sau cel mult semestrial. Mai mult, antreprenorii din sectorul agro-alimentar şi comercianţii au atras atenţia cu privire la faptul că datele colectate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu au asigurată protecţia necesară şi că de situaţia centralizată lunar ar putea beneficia Casa de Comerţ Agro-Alimentar Unirea al cărei acţionar unic este statul român prin MADR, care ar putea să ştie de unde se poate aproviziona rapid cu anumite produse în detrimentul celorlalţi comercianţi din piaţa liberă.

Surse din cadrul mediului privat de afaceri ne-au transmis că la una dintre întâlnirile pe care le-au avut anul trecut cu premierul Ciolacu şi cu ministrul Florin Barbu au exista voci din rândul lor care le-au transmis celor doi oficiali că, în urma aprobării celor două acte normative, nu mai rămâne decât ca ministrul Agriculturii să îşi pună un şorţ, să treacă dincolo de tejghea şi să vândă produsele agro-alimentare ale Casei de Comerţ Unirea, afirmând chiar că societatea respectivă face concurenţă neloială activităţii desfăşurată de întreprinderile mici şi mijlocii din acest domeniu.

În ciuda acestor critici întemeiate, Societatea Naţională "Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea" S.A. a inaugurat, în 18 decembrie 2023, primul cash&carry dintr-o reţea gândită să acopere toare regiunile ţării. Unitatea de 2.500 de metri pătraţi este situată în complexul Doraly din Afumaţi şi anunţa, la inaugurare, că vinde 10.000 de produse şi că practică adaosuri comerciale de 10-12%, în condiţiile în care prin două ordonanţe de urgenţă - adoptate în iulie şi octombrie - guvernul Ciolacu a limitat, anul trecut, la 20% adaosul comercial la marii şi micii retaileri la 14 produse agro-alimentare de bază şi la 5% pe întregul lanţ de distribuţie.

Lansarea acestui prim magazin cash&carry a avut loc după ce, în mai 2023, directorul general al Casei de Comerţ Unirea, Mariana Cotoi, anunţa că, pentru valorificarea producţiei româneşti, societatea pe care o conduce a încheiat mai multe parteneriate cu Carrefour, Metro, Kaufland, Profi şi Penny. Adică exact cu marii retaileri pentru contrabalansarea cărora a fost demarat întregul proiect. Curat-murdar, coane Florin Barbu, ar fi spus Ion Luca Caragiale!

Ne-am fi aşteptat ca, în urma declaraţiei doamnei respective, dat fiind faptul că unul dintre obiectivele Casei de Comerţ Agro-alimentar Unirea a fost încălcat, să asistăm la desfiinţarea acestui agent economic, dar Florin Barbu şi Marcel Ciolacu au decis să meargă până în pânzele albe cu proiectul falit demarat de Petre Daea şi Liviu Dragnea.

• DNA dezvăluie mizeria financiară din spatele tejghelei Casei de Comerţ Unirea

Deoarece premierul Marcel Ciolacu şi ministul Florin Barbu nu au dorit să facă ordine în Casa de Comerţ Unirea, pe fir au intrat procurorii anticorupţie, care au deschis un dosar de cercetare in rem (asupra faptelor), în 2023, cu privire la activitatea acestui agent economic. Ancheta penală s-a desfăşurat cu succes din moment ce, la mijlocul săptămânii trecute, Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa printr-un comunicat de presă că a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii Mariana Cotoi, fost director general al Societăţii Naţionale "Casa Română de Comerţ Agroalimentar UNIREA" S.A., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, şi faţă de trei administratori ai altor societăţi comerciale pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu.

Potrivit procurorilor anticorupţie, în perioada ianuarie - decembrie 2023 (adică pe tot parcursul anului trecut), Mariana Cotoi "nu ar fi realizat o bună gestiune financiară pentru asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în derularea operaţiunilor, exercitându-şi cu rea-credinţă mandatul de director general, contrar intereselor societăţii şi în lipsa oricărei prudenţe şi diligenţe specifice unui bun administrator în ceea ce priveşte încheierea contractelor şi derularea operaţiunilor" dintre Casa de Comerţ Unirea şi mai multe societăţi comerciale.

Procurorii DNA afirmă că directorul general a folosit Casa de Comerţ Unirea ca pe un intermediar între societăţi care acţionau ca vânzător/cumpărător, creând astfel un circuit financiar care s-a dovedit a fi fictiv şi care ar fi condus la prejudicierea societăţii comerciale de stat cu aproximativ 45 milioane lei. Cu titlu de exemplu, procurorii arată că o societate comercială ar fi lansat o ofertă prin intermediul Casei Unirea SA pentru cumpărarea unei cantităţi de 116.250 de sticle de ulei de floarea soarelui la un litru, ofertă acceptată de o altă societate comercială, administrată de unul dintre administratorii inculpaţi care s-a oferit să vândă 23.250 sticle ulei floarea soarelui la un litru. În comunicatul de presă al DNA se precizează: "La data de 14.08.2023 inculpata Cotoi Mariana ar fi aprobat tranzacţiile, ocazie cu care ar fi indicat să se practice un adaos comercial de 4%. Astfel inculpatul M.V.A. ar fi emis două facturi către Casa Română de Comerţ Agroalimentar UNIREA S.A. în valoare totală de 315.315 lei şi având ca obiect cantitatea de 23.250 sticle de ulei floarea soarelui 1L, precum şi avizele de însoţire a mărfurilor, deşi societatea furnizoare nu deţinea aceste mărfuri şi nu efectuase livrările ce au făcut obiectul celor două avize de însoţire a mărfurilor. Ulterior, deşi niciun reprezentant al Casei Unirea nu ar fi recepţionat mărfurile şi nici măcar nu le-a văzut pentru a se asigura cu privire la realitatea operaţiunii, inculpata Cotoi Mariana ar fi confirmat operaţiunile prin semnarea celor două facturi şi a avizelor de însoţire a mărfurilor aferente, şi chiar ar fi emis două declaraţii de conformitate privind salubritatea produselor".

Pentru aceste fapte, pentru Mariana Cotoi şi cei trei complici ai ei judecătorii Tribunalului Bucureşti au dispus la finalul săptămânii trecute măsura arestării preventive pentru 30 de zile.

Ceea ce reiese din comunicatul DNA este faptul că fondurile alocate pentru dezvoltarea centrelor logistice şi susţinerea fermierilor au fost redirecţionate către firme prietene, iar banii destinaţi investiţiilor în infrastructură au fost utilizaţi pentru achiziţii fictive. De asemenea, DNA a descoperit că o parte din fonduri au fost utilizate pentru achiziţionarea de produse din import, care au fost vândute în magazinele Unirea ca fiind produse româneşti, fapte pentru care, într-un stat democratic, agentul economic respectiv ar fi fost desfiinţat la fel de rapid cum a fost înfiinţat.

• Ciolacu şi Barbu, protectorii Casei de Comerţ Unirea

În loc să propună Guvernului să desfiinţeze Casa de Comerţ Unirea, Florin Barbu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, continuă să creadă în proiectul iniţiat de Petre Daea, chiar dacă a trimis Corpul de Control din cadrul MADR pentru a investiga neregulile descoperite.

Florin Barbu a declarat că "eşecul Casei Unirea se datorează unei proaste gestionări a fondurilor şi a lipsei de investiţii în infrastructura necesară", subliniind că "centrelor logistice nu li s-a acordat atenţia cuvenită", ceea ce a dus la probleme majore în funcţionarea reţelei. El a promis că Ministerul Agriculturii va face tot posibilul pentru a recupera prejudiciile cauzate şi că va colabora cu autorităţile pentru a se asigura că cei responsabili vor fi traşi la răspundere. Ministrul Agriculturii a mai anunţat că are un plan pentru relansarea proiectului ce include dezvoltarea unei reţele de 15 centre logistice regionale şi îmbunătăţirea colaborării cu lanţurile de retail, pentru a asigura o distribuţie eficientă în sistemul de distribuţie a produselor locale. Ministrul a subliniat că "este nevoie de investiţii majore în centre de colectare şi procesare pentru ca fermierii să aibă acces real la piaţă" şi că doar printr-o reformare profundă a structurii Casei Unirea proiectul ar putea deveni viabil. "Succesul Casei Unirea depinde de capacitatea noastră de a negocia preţuri corecte cu retailerii şi de a asigura o cantitate suficientă de produse pe tot parcursul anului", a declarat ministrul.

La rândul său, deşi premierul Marcel Ciolacu a avut o reacţie fermă în faţa scandalurilor legate de Casa Unirea, menţionând că "cei responsabili pentru deturnarea fondurilor vor fi traşi la răspundere", a afirmat că Guvernul va lua măsuri drastice pentru a relansa proiectul şi a subliniat necesitatea unei colaborări mai bune între instituţiile statului şi producătorii locali. Premierul a mai adăugat că "proiectul Casa Unirea a fost un eşec din cauza corupţiei şi incompetenţei, dar guvernul va face toate eforturile necesare pentru a corecta aceste greşeli".

Din toate informaţiile de mai sus reiese, însă, doar o singură state de fapt: Casa Română de Comerţ Agroalimentar "Unirea" a fost vândută ca un vis frumos fermierilor de către cuplul Liviu Dragnea-Petre Daea, cu sprijinul premierului Viorica Dăncilă, ca un proiect ambiţios, menit să sprijine fermierii locali şi să asigure o piaţă stabilă pentru produsele româneşti, dar problemele de management, corupţia şi lipsa de investiţii adecvate în infrastructura logistică au condus la un eşec major, culminând cu anchete de corupţie şi prejudicii financiare substanţiale. Şi asta, pentru că statul nu înţelege că într-o economie de piaţă el nu are ce să caute în comerţul agroalimentar.