BM: Estimarea de creştere economică nu va fi modificată după misiunea instituţiilor internaţionale

Estimarea de creştere economică pentru 2011 nu va fi modificată după misiunea în curs a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, care se va încheia în 8 februarie, a arătat Sudharshan Canagarajah, economist şef pe politici economice pentru Europa şi Asia Centrală al BM.

Estimarea oficială privind creşterea economică din 2011 este de 1,5%.

"Nu va exista o revizuire a estimării de creştere economică", a adăugat oficialul Băncii Mondiale (BM), citat de Mediafax.

România are în derulare un acord de finanţare externă cu FMI, UE, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro.

O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale a început în 25 ianuarie a şaptea evaluare a acordului stand-by, în care se analizează îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010, vizita urmând să se încheie în data de 8 februarie.

• BM încearcă să afle care sunt constrângerile pentru economie şi revenirea creşterii economice

Banca Mondială a anunţat că va realiza opt studii pe politici sectoriale, respectiv despre creşterea economică, "competitivitatea agriculturii", "mediul de afaceri şi industrie", "productivitate, inovaţie şi competitivitatea exporturilor", piaţa forţei de muncă, sustenabilitatea fiscală, investiţii străine directe şi fondurile structurale pentru infrastructură.

Cătălin Păuna, economistul-şef al biroului din România al BM, a menţionat că un set de note va fi disponibil spre finele lunii aprilie.

Canagarajah a arătat că BM încearcă, împreună cu Guvernul şi părţi terţe independente, să afle care sunt constrângerile pentru economie şi revenirea creşterii economice.

"Dacă aţi avut un declin atât de mare şi revenirea va fi lentă. Vrem să înţelegem care au fost factorii care au susţinut creşterea, care sunt forţele de contracţie în timpul scăderii economice şi care vor fi noii factori de creştere pentru revenire. Într-un fel, economia României este într-o situaţie foarte dificilă pentru că nu trebuie să-şi revină numai după criza globală, ci intră într-o nouă fază de integrare în Uniunea Europeană", a explicat Canagarajah.

El a subliniat că este important să se înţeleagă care sunt factorii care vor susţine creşterea agriculturii României, în contextul în care la nivel mondial preţul mâncării va deveni extrem de important.

"O altă zonă pe care vrem să o înţelegem este piaţa muncii. Economia are o piaţă a muncii care nu a fost foarte competitivă în timpul creşterii. Costul forţei de muncă este ridicat, deşi productivitatea este redusă. Acesta este un aspect pe care vrem să îl înţelegem: care sunt constrângerile competitivităţii pieţei muncii. Aste este o altă analiză pe care vrem să o facem", a continuat Canagarajah.

El a mai arătat că nu există economie care va creşte fără majorarea investiţiilor directe, iar BM vrea să se asigure că rezolvă constrângerile existente în economia României pentru investiţiile străine.

• Banca Mondială va acorda României 750 milioane euro pentru sănătate şi asistenţă socială

Banca Mondială (BM) va acorda României 750 de milioane de euro pentru două proiecte în domeniul sănătăţii şi cel al asistenţei sociale, cu scopul realizării de noi reforme în aceste domenii.

Sudharshan Canagarajah, economist şef pe politici economice pentru Europa şi Asia Centrală al BM, a declarat, ieri, că programul de ajutor pentru bugetul de stat aflat în desfăşurare va fi încheiat, adică se va vira şi al treilea împrumut pentru politici de dezvoltare, de 400 de milioane de euro.

Domnia sa a menţionat că în extensia acestui program se discută cu Guvernul implementarea altor două proiecte.

Cătălin Păuna, economistul-şef al biroului din România al Băncii Mondiale, a menţionat că cele două programe sunt în pregătire, vizează domeniul de asistenţă socială şi cel de sănătate şi se vor întinde pe mai mulţi ani.

Canagarajah a menţionat că fondurile alocate sunt de 500 de milioane de euro pentru asistenţă socială şi 250 milioane de euro pentru sănătate.

"Cred că în acest stadiu ar trebui să spunem că acestea sunt sume indicative. În ceea ce priveşte momentul în care vor fi acordate, cred că nu vom putea şti întrucât aceste fonduri sunt condiţionate de unele reforme, de precondiţii", a continuat Canagarajah.

El a menţionat că punctele de referinţă din cadrul programelor, în funcţie de care va depinde virarea fondurilor, vor fi convenite cu Guvernul.

"Când condiţiile vor fi îndeplinite, atunci se va realiza virarea banilor, astfel încât ţintele vor fi stabilite pe parcursul a peste trei ani, ceea ce este normal pentru Banca Mondială. Dacă nu sunteţi capabili să îndepliniţi aceste condiţii, atunci orizontul de timp se poate extinde", a explicat Canagarajah.

Totodată, Păuna a arătat că aceste proiecte reprezintă un instrument diferit de împrumuturile pentru politici de dezvoltare aflate în curs de desfăşurare.

"Sumele vor intra la deficitul bugetar, dar sunt în schimbul realizării acestor măsuri de-a lungul timpului. Vom realiza reforme mai profunde cu aceste instrumente. Împrumuturile pentru politici de dezvoltare merg pe principalele acţiuni de politici necesare pentru rezolvarea unor probleme într-un anumit orizont de timp şi într-un anumit sector, dar dacă vrei rezultate mai profunde ai nevoie de altfel de instrumente", a spus Păuna.