BM: Ţările cu venituri mari vor avea o expansiune economică de 2,2% în 2015

-----------

Actualizare 10:05 BM a redus estimarea de creştere a economiei României în 2015 la 2,9%

Banca Mondială (BM) anticipează pentru acest an o creştere de 2,9% a economiei României, cu 0,3 puncte procentuale sub estimarea din iunie anul trecut, indicatorul urmând să accelereze anul viitor la 3,2,%, potrivit prognozei economice globale a instituţiei financiare internaţionale.

În iunie anul trecut, Banca Mondială prognoza un avans de 3,2% al economiei României în 2015 şi de 2,9% în 2016.

Instituţia a revizuit uşor şi estimarea referitoare la creşterea economică din 2014, la 2,6%, de la un nivel de 2,7% anticipat în octombrie, redus de la 2,8% în iunie.

FMI şi Comisia Europeană anticipează că România va înregistra în acest an o creştere economică de 2,5%.

"În Ungaria şi România, creşterea economică va fi alimentată mai mult de cererea internă, susţinută de îmbunătăţirea condiţiilor pe piaţa muncii şi de încrederea populaţiei, precum şi de investiţiile publice în infrastructură, finanţate în mare parte de Uniunea Europeană", se arată în raportul Băncii Mondiale.

În ţările importatoare de petrol din Europa Centrală şi de Est (ECE), întărirea treptată a zonei euro, măsurile monetare de susţinere a redresării şi declinul preţurilor energiei vor susţine activităţile în industrie şi creşterea exporturilor.

În ţările din sudul şi estul Europei, între care Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia şi Serbia, cererea externă va rămâne principalul motor de creştere, consumul şi încrederea oamenilor de afaceri fiind în continuare scăzute, din cauza incertitudinilor politice, a şomajului ridicat şi a nivelului ridicat al creditelor neperformante.

Interzicerea de către Rusia a importurilor de alimente din UE poate afecta unele dintre ţările baltice, Ungaria şi Polonia, în măsură diferită.

Inflaţia a început să încetinească în multe state aflate în dezvoltare, ca efect al declinului preţurilor materiilor prime şi, în unele state, precum Brazilia, al măsurilor de descurajare a creşterii exagerate a creditării.

În Ungaria, România şi Serbia, inflaţia a coborât sub ţintele inferioare ale băncilor centrale, pe fondul unei creşteri economice anemice, notează Banca Mondială.

Multe state din Europa Centrală şi de Est sunt aproape de deflaţie, din cauza reducerii semnificative a preţurilor reglementate ale energiei (în Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria şi Macedonia), precum şi a declinului preţurilor alimentelor şi carburanţilor, se arată în raport.

Scăderea preţurilor alimentelor reflectă producţiile agricole mari, în special în Bulgaria şi România, dar şi nivelul scăzut al cererii, din cauza interzicerii de către Rusia a importurilor de alimente.

Mai multe bănci centrale au redus dobânzile la minime istorice, pentru a susţine creşterea economică, în a doua jumătate a anului 2014. Totuşi, nivelul ridicat al creditelor în valută şi îndatorarea externă au limitat capacitatea băncilor centrale din regiune de a susţine creşterea economică, întrucât reducerea dobânzilor implică riscul unor deprecieri mari ale monedelor.

Într-un număr de state, sistemele bancare continuă să fie afectate de nivelul ridicat al împrumuturilor neperformante şi 14 din 20 de ţări cu cea mai mare pondere a acestor credite sun în Europa şi Asia Centrală, în frunte cu Kazahstan, Serbia, Albania, Bulgaria, România şi Ucraina.

Chiar dacă aceste împrumuturi par să fie bine provizionate şi susţinute de un nivel adecvat al capitalului bancar, afectează activităţile de creditare pentru investiţii şi crearea de locuri de muncă, iar autorităţile au început să ia măsuri, menţionează Banca Mondială.

Pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, care include aceste ţări, Europa Centrală şi de Est şi Comunitatea Statelor Independente, Banca Mondială anticipează pentru 2015 o creştere economică de 3% şi 3,6% în 2016.

Pentru regiunea Europa Centrală şi de Est, în care este inclusă şi România, Banca Mondială anticipează în acest an o creştere economică de 2,4%, urmată de un avans de 2,8% în 2016.

Regiunea Europa Centrală şi de Est include Albania, Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, Georgia, Kosovo, Lituania, Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, Muntenegru, România şi Serbia.

Instituţia estimează creştere economică de 1,1% pentru Bulgaria în acest an, urmată de o accelerare la 2% anul următor, în timp ce pentru Ungaria rata de creştere va fi de 2% în 2015 şi 2,5% anul următor.

Pentru Republica Moldova, BM anticipează un avans al PIB mai accelerat, de 3% pentru anul în curs şi de 3,5% în 2016.

Ucraina va înregistra în 2014 o contracţie economică de 2,3%, ca urmare a crizei prin care trece ţara, urmând să revină pe creştere anul următor, când PIB va urca cu 3,5%, conform estimărilor din raport.

Pentru Polonia, BM aşteaptă creştere puternică atât în acest an, cât şi în 2016, de 3,2%, respectiv 3,3%. În Cehia, avansul PIB va fi mai lent, de 2,7% anul acesta şi în cel viitor.

Rusia va înregistra în acest an o contracţie a PIB de 2,9%, urmată de o creştere de numai 0,1% în 2016.

La nivel global, economia va creşte în acest an cu 3% şi cu 3,3% în 2016, susţinută de redresarea treptată a ţărilor cu venituri ridicate, preţul scăzut al petrolului şi atenuarea factorilor negativi din ţările în dezvoltare, notează BM.

Pentru China este anticipat un avans de 7,1% în acest an, urmat de o creştere de 7% în 2016.

(Alexandru Costea)

----------

Banca Mondială (BM) anticipează o creştere economică de 2,2%, anul acesta, în ţările cu venituri ridicate, după un avans de 1,8% estimat pentru 2014, în baza redresării treptate a pieţelor muncii, a reducerii constrângerilor bugetare, a declinului preţurilor materiilor prime şi a costurilor de finanţare aflate încă la un nivel scăzut. Conform prevziunilor BM, creşterea economică din aceste ţări va fi de 2,3% în 2016 şi 2017.

Pentru Statele Unite, BM estimează o expansiune economică de 3,2% anul acesta, de la 2,4% în 2014, după care va urma un avans de 3% în 2016 şi de 2,4% în 2017. În zona euro, creşterea este estimată la 1,1% în 2015, după cea de 0,8% din 2014, conform BM, care vede o creştere de 1,6% în regiune în anii 2016-2017. În Japonia, avansul economic va fi de 1,2% anul acesta, după o creştere de 0,2% în 2014, preconizează BM, care aşteaptă o expansiune a PIB-ului nipon de 1,6% în 2016.

Specialiştii BM mai anticipează că schimburile comerciale globale se vor menţine slabe în 2015.

"De la izbucnirea crizei financiare globale, comerţul mondial a încetinit semnificativ, sporind cu mai puţin de 4% în 2013 şi 2014, nivelul fiind inferior celui anterior crizei, care a fost, în medie, de 7% pe an", arată BM, adăugând: "Încetinirea este cauzată, în parte, de cererea slabă şi de ceea ce pare să fie o sensibilitate mai mică a comerţului la modificările din activitatea de la nivel mondial".

BM mai preconizează că preţurile materiilor prime se vor menţine la niveluri reduse în 2015. "Declinul masiv şi neaşteptat al preţului petrolului din cea de-a doua jumătate a lui 2014 ar putea să reducă semnificativ presiunile inflaţioniste şi să îmbunătăţească situaţia contului curent, respectiv echilibrele fiscale în ţările dezvoltate importatoare de ţiţei".

"Atât pentru ţările exportatoare, cât şi pentru cele importatoare de petrol, preţurile mici reprezintă o oportunitate de a întreprinde reforme care pot spori resursele fiscale", declară Ayhan Kose, director al departamentului de Perspective de Dezvoltare din cadrul BM.

Conform BM, de reducerea preţului ţiţeiului vor beneficia ţări precum India, Brazilia, Indonezia, Africa de Sud şi Turcia.

BM mai arată că în ţările cu venituri mici, activitatea economică s-a consolidat în 2014, în baza creşterii investiţiilor publice, a expansiunii semnificative a serviciilor, a recoltelor şi a intrărilor substanţiale de capital. Conform BM, creşterea în aceste ţări se va menţine la 6% în perioada 2015-2017, chiar dacă preţurile mici ale materiilor prime vor afecta ţările care exportă astfel de mărfuri.

BM mai atrage atenţia că riscurile la adresa economiei globale sunt considerabile, dar ţările care au politici "relativ mai credibile" şi guvernele orientate pe reformă vor putea face faţă mai bine provocărilor în 2015.