BNR a redus dobânda de politică monetară

În şedinţa din 6 mai 2009, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (CA al BNR) a hotărât următoarele:

Reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 9,5 la sută pe an de la 10,0 la sută, începând cu data de 7 mai 2009; Utilizarea activă a operaţiunilor de piaţă în vederea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar; Menţinerea nivelului ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi al celei aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit. Potrivit deciziei CA al BNR din 31 martie 2009, începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009, rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută cu scadenţă reziduală mai mare de doi ani va fi zero.

CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 7 mai 2009. Rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor, la nivelul de 6,71 la sută în luna martie 2009 faţă de 6,89 la sută în februarie, pe fondul temperării dinamicii preţurilor serviciilor. Inflaţia de bază CORE2 ajustat - calculată prin eliminarea impactului preţurilor administrate şi al celor volatile (legume, fructe, ouă şi combustibili) şi al taxei pe viciu - s-a redus de asemenea, rata anuală coborând la 6,2 la sută în luna martie faţă de 6,6 la sută în februarie şi în comparaţie cu 6,3 la sută în luna decembrie 2008. Cu toate acestea, inflaţia continuă să se situeze peste limita superioară a intervalului de variaţie din jurul ţintei anuale.

Analiza indicatorilor macroeconomici şi financiari relevă încetinirea semnificativă a creşterii economice în contextul adâncirii crizei pe plan mondial, precum şi continuarea ajustării rapide a dezechilibrului extern, care însă nu se situează încă la niveluri sustenabile pe termen mai îndelungat. În plan monetar, se consemnează începutul unei ajustări negative a creditului acordat sectorului privat, compensată parţial de dinamica creditului guvernamental.

Temperarea relativă a volatilităţii cursului de schimb al leului s-a produs în condiţiile ameliorării percepţiei investitorilor financiari asupra economiei româneşti, în special ca urmare a încheierii de către România a aranjamentului multilateral de finanţare externă agreat cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi alte instituţii financiare internaţionale. Totodată, se remarcă o apropiere a nivelurilor ratelor dobânzilor interbancare de cel al ratei dobânzii de politică monetară, evaluarea îmbunătăţită a riscului de ţară, alături de diminuarea relativă a incertitudinilor oferind o perspectivă asupra continuării acestui proces.

Pe baza datelor disponibile şi în vederea asigurării unui ansamblu al condiţiilor monetare reale adecvat atât convergenţei ratei inflaţiei către obiectivele stabilite pe termen mediu, cât şi revitalizării sustenabile a procesului de creditare a economiei româneşti, CA al BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 9,5 la sută pe an de la 10,0 la sută.

Ca urmare a acestei decizii, începând cu data de 7 mai 2009, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se reduce la nivelul de 5,5 la sută pe an de la 6,0 la sută, iar rata dobânzii pentru facilitatea de credit (Lombard) va fi de 13,5 la sută pe an faţă de 14,0 la sută. În acelaşi timp, rata dobânzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite în lei se reduce la 20,25 la sută, începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009, de la 21,00.

CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care evaluează contextul macroeconomic recent, analizează perspectivele inflaţiei şi identifică principalele provocări şi constrângeri cu care politica monetară se va confrunta în perioada următoare.

Perspectivele indică o continuare a procesului de dezinflaţie în ciuda persistenţei unor incertitudini semnificative, în condiţiile atenuării relative a riscurilor asociate ajustării în curs de desfăşurare a dezechilibrelor macroeconomice, pe fondul recentei corecţii semnificative a deficitelor comercial şi de cont curent şi al încheierii aranjamentului multilateral de finanţare externă agreat cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale. În aceste condiţii, consolidarea dezinflaţiei şi a stabilităţii financiare reclamă implementarea fermă şi consecventă a mixului de politici economice - monetară, fiscală, de venituri - precum şi a reformelor structurale convenite.