BNR a revizuit în creştere prognoza inflaţiei pentru finele anului

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru finele acestui an, la 4,9% faţă de 4% cât era prognoza anterioară, şi estimează o inflaţie de 3,5% pentru finalul anului viitor, la limita intervalului superior al ţintei pe termen lung a băncii, conform datelor făcute publice ieri de guvernatorul Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a "Raportului trimestrial asupra inflaţiei".

Guvernatorul a afirmat: "Noi realizăm prognoza cu datele certe pe care le avem. Ştim că va urma o corecţie fiscal-bugetară, o ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce şi spre o ajustare externă. Deficite gemene sunt în jur de 8%, deci este greu de spus că sectorul neguvernamental ar contribui prea mult sau semnificativ la deficitul extern. Corecţiile care se vor face în ceea ce priveşte deficitul public se vor reflecta, bineînţeles, şi în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se vor face şi, în consecinţă, această prognoză se bazează numai pe ce ştim în prezent. Nu cuprinde măsurile de corecţie fiscal-bugetare care se vor lua anul viitor, în funcţie de care inflaţia va putea să fie mai mare sau mai mică".

Mugur Isărescu a adăugat: "Cea mai mare parte a dezinflaţiei este pe partea pe care putem să o controlăm şi ştim că se va întâmpla acest lucru pentru că politica monetară a rămas contraciclică. Pe măsură ce inflaţia a scăzut, noi nu am mai coborât rata de politică monetară. Practic avem o întărire sui generis a politicii monetare. Aceasta contribuie la restrângerea inflaţiei core (n.r. de bază), cea pe care o controlăm şi care depinde de evoluţia excedentului de cerere sau deficitului de cerere".

Guvernatorul a afirmat că politică monetară a băncii funcţionează, în sensul că restrânge cererea agregată. "Bineînţeles că trebuie să fim atenţi să nu se ducă prea mult în partea negativă, ceea ce înseamnă efect recesionist. Dar până acum politica fiscală a fost suficient de expansivă ca să nu ne dea prea mult de gândit. Politica fiscală şi cea a veniturilor depinde de ce se va face. Nu intru în acest subiect; politica fiscală este distribuţionistă şi redistribuţionistă şi bineînţeles că va fi gândită în funcţie de rezultatul alegerilor. Adică va afecta mai mult sau mai puţin anumite părţi ale economiei şi părţi ale societăţii. Nu toate măsurile fiscale sunt inflaţioniste", a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul a mai afirmat că BNR aşteaptă de la Guvernul ce se va forma după alegeri un program credibil şi coerent de corecţie macroeconomică, care să fie sprijinit politic şi acceptat social, în funcţie de care banca să-şi construiască politica monetară.

"Ne aşteptăm la un program de corecţie coerent, bineînţeles cu sprijin politic puternic pentru că orice corecţie, orice ajustare, înseamnă pe undeva o strângere a curelei. Reducerea deficitului extern ca şi a deficitului public înseamnă adaptarea consumului intern la nivelul producţiei. Pe de altă parte, ştim foarte bine că nu orice strângere a curelei este dureroasă. Se poate concepe şi o strângere a curelei cu o dietă sănătoasă şi atunci durerea este mai mică şi efectul este mai bun. Aşteptăm acest mix de politici fiscal-bugetare şi de venituri în funcţie de care vom defini politica monetară", a spus Isărescu.

Potrivit guvernatorului, BNR va relua procesul de reducere a dobânzii-cheie când inflaţia va scădea într-o manieră sustenabilă. "Şi acum putem să gândim aşa ceva, dar s-ar putea ca în prima jumătate a anului viitor să fie introduse măsuri care să împingă preţurile în sus. Cum ar veni ca noi să reducem acum dobânda şi apoi să fim obligaţi să o creştem. Trebuie să aşteptăm acele măsuri de corecţie ca să ne putem adapta. Cum inflaţia merge în jos şi prognoza este clar în jos, dobânzile se vor duce în jos", a spus Isărescu.

Guvernatorul a mai subliniat că deficitul extern de 8% este foarte mare, ceea ce în perioada următoare va crea prensiuni economice şi financiare puternice, care se vor duce şi în plan social şi politic. "Dar nu problema deficitului ca atare este atât de acută, cât dinamica lui, pentru că vorbim mereu de scăderea deficitului, dar el creşte", a spus Isărescu.