Banca Naţională a României (BNR) a majorat prognoza de inflaţie pentru anul curent la 3,5%, de la 3%, cât era estimarea din noiembrie 2013, când banca centrală nu luase în calcul acciza suplimentară pentru combustibili. Pentru finele lui 2015, BNR preconizează o inflaţie de 3,2%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că banca centrală a trecut la o ţintă staţionară de inflaţie de 2,5% plus/minus un punct procentual, anual.
"Traiectoria proiectată coboară temporar sub limita inferioară a intervalului de variaţie asociat ţintei centrale în prima jumătate a anului 2014, revenind ulterior şi menţinându-se în interiorul acestuia până la orizontul proiecţiei", a spus domnul Isărescu, menţionând că, deşi inflaţia de bază a intrat temporar în teritoriu negativ din septembrie 2013, nu ne confruntăm cu riscul deflaţiei.
Mugur Isărescu a afirmat: "Nu vedem pericol de deflaţie. Această evoluţie este de natură conjuncturală".
Conform raportului trimestrial asupra inflaţiei, publicat ieri de BNR, inflaţia de bază s-a menţinut în teritoriu negativ în ultimul trimestru din 2013, cu o medie de -1%.
BNR arată că cel mai mare risc în privinţa inflaţiei este, anul acesta, evoluţia mediului extern.
"Cel mai mare risc pentru România - în privinţa prognozei inflaţiei - este mediul extern, care se profilează extrem de volatil. Nu am putut anticipa criza din Turcia şi se mai profilează 2 - 3 crize în jurul nostru. Suntem într-un focar. Acesta este principalul risc care poate să ducă într-o parte sau alta datele reale faţă de prognoză", a spus Mugur Isărescu.
Pe de altă parte, guvenatorul BNR este de părere că poziţionarea României în acest "focar de potenţiale crize" nu duce, obligatoriu, la efecte negative pentru ţara noastră, fiind posibil ca investitorii care pleacă din pieţele emergente să se orienteze către România.
Printre riscurile externe guvernatorul BNR a mai menţionat evoluţia economiei din zona euro şi problemele persistente de sustenabilitate a datoriilor suverane.
• "Redresare lentă a cererii interne"
Mugur Isărescu a făcut referire la redresarea lentă a cererii interne, care a reprezentat şi în ultimul trimestru din 2013 un factor de reducere a inflaţiei.
"Cererea internă se redresează destul de lent, ceva mai lent decât ne-am dorit cu toţii. Aici apare o problemă. Din punct de vedere al politicii inflaţioniste este bine, dar nu suntem obsedaţi numai de inflaţie. Avem nevoie şi de stabilitate economică. Se economiseşte în România atât la nivelul firmelor, cât şi la nivelul populaţiei. Nu vrem să apăsăm pe o pedală şi lumea să nu mai economisească, dar este un motiv pentru care cererea trenează", a afirmat Mugur Isărescu.
• "Cursul de schimb a fluctuat într-o zonă de echilibru"
Guvernatorul BNR a afirmat, ieri, că, în ultimele trei luni din 2013, cursul de schimb a fluctuat într-o zonă de echilibru, de plus/minus 5 procente.
"În mare măsură, evoluţia leului s-a plimbat într-un interval de 5%, într-o zonă de echilibru, mişcări care nu pun probleme băncii centrale", a spus domnul Isărescu, adăugând: "Nici în cazul celorlalte trei valute comparabile cu leul (forintul, zlotul şi coroana cehă), mişcările nu au fost foarte mari şi s-au încadrat în 7 - 8%".
În opinia guvernatorului BNR, aceste mişcări sunt total explicabile.
Mugur Isărescu: "Cu excepţia primei jumătăţi a anului, inflaţia va fi undeva între 2% şi 3%. Peste câteva zile vom primi comunicatul de la INS şi lumea va vedea o inflaţie de 0,6%. În martie va fi tot la fel, 0,6-0,7%, şi se va pune sub semnul întrebării ce spun eu acum. Vor apărea analişti care vor spune deflaţie, că BNR ar trebui să mai reducă dobânzile. Sunt efecte statistice şi nu trebuie să le dăm importanţă mai mare decât au".
•
Potrivit BNR, introducerea accizei la carburanţi, de la 1 aprilie, va avea un impact în inflaţie de aproape 0,5%, iar durata de acţiune asupra preţurilor este de câteva luni.