Banca Naţională a României (BNR) a majorat prognoza de inflaţie pentru finele acestui an, din cauza "şocurilor" din prima parte a anului curent.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat vineri, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei, că prognoza de inflaţie a instituţiei este de 4,2% pentru finele acestui an, respectiv de 3,3% pentru 2020, faţă de 3% pentru 2019 şi 3,1% pentru 2020, cât preconiza instituţia în luna februarie.
Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei va continua să se plaseze peste limita superioară a intervalului ţintei pe parcursul anului 2019, pe fondul manifestării şocurilor din prima parte a anului curent, iar ulterior, aceasta se va repoziţiona şi se va menţine în jumătatea superioară a intervalului ţintei, ca urmare a epuizării efectelor şocurilor, dar şi a persistenţelor presiunilor inflaţioniste de la nivelul inflaţiei de bază.
Conform BNR, la inflaţia de 4,2% prevăzută pentru acest an, o contribuţie de 0,6% o are preţul legumelor, fructelor şi ouălor, 0,5% - al combustibililor, 0,3% - preţurile administrate, 0,3% - produsele din tutun şi băuturile alcoolice.
Mugur Isărescu a spus: "Până la finele anului, inflaţia va fi de circa 4%, urmând ca apoi să coboare spre 3,5%, cu o condiţie: să nu se schimbe evoluţia preţurilor foarte volatile. De exemplu, dacă preţul ţiţeiului scade, «avem noroc».
De asemenea, un an agricol bun dă inflaţia în jos. Dar, ce observăm în toată această evoluţie: un nivel destul de mare de incertitudine, de la 1,5 spre 5% în care se pot mişca preţurile, şi cu foarte mulţi factori care influenţează".
Guvernatorul a subliniat că, deşi prognoza de inflaţie a fost modificată în creştere, "lucrurile sunt ţinute sub control, într-o marjă rezonabilă". Domnia sa a mai precizat că este un lucru bun faptul că, într-un an electoral, inflaţia este ţinută în jur de 4%, iar ulterior va scădea.
• Guvernatorul BNR: "Nu văd motive de depreciere a leului"
Mugur Isărescu a mai afirmat, vineri, că nu sunt "motive serioase" care să ducă la "o depreciere a leului", cu excepţia deficitului comercial.
Domnia sa nu a făcut o previziune legată de curs, dar a spus: "Nu avem motive serioase de depreciere a leului faţă de euro, cu excepţia deficitului comercial. Dar, leul este cotat pe piaţă şi influenţele factorilor de pe piaţă sunt importante. În plus, la începutul anului, am tras un semnal de alarmă şi, fără să sperii pe nimeni, spun încă o dată: leul este convertibil în sensul că foarte mulţi investitori ţin titluri de stat sau titluri în lei şi nu trebuie antagonizaţi, speriaţi, pentru că sunt sensibili".
Guvernatorul a mai afirmat că BNR a căutat cel mai bun mix de politici monetare prin care să fie păstrată încrederea investitorilor români.
• Mugur Isărescu: "Creşterea economică a creat dezechilibre"
Creşterea economică a ţării noastre poate fi un motiv de mândrie, însă până acum acest lucru a creat dezechilibre şi toate măsurile din anul electoral curent, inclusiv creşterile salariale, trebuie foarte bine dozate, întrucât excesul poate face mai mult rău decât bine, a declarat, vineri, Mugur Isărescu, întrebat dacă avansul economiei, de 5,5%, poate fi o mândrie pentru România.
Domnul Isărescu a precizat: "O creştere economică înaintată este un lucru cu care România se poate mândri, dar să nu producă dezechilibre. Am arătat, însă, că aceasta produce dezechilibre. (...) E necesară o atenţie foarte mare la dezechilibrele externe şi la asigurarea finanţării".
Mugur Isărescu a amintit că din anul 2000 până în prezent România a avut cel mai înalt nivel de convergenţă, de la 29% în anul 2000, la peste 65%.
"Noi avem suficientă flexibilitate prin politica cursului de schimb, dar nu putem face abuz. Ne poate ajuta, dar când vedem că dezechilibrele o iau razna, uşor, uşor trebuie să reacţionăm. Cred că acum, la partea externă, trebuie să gândim o corecţie treptată a dezechilibrului extern", a mai afirmat oficialul BNR.
Conform Raportului BNR, rata anuală a inflaţiei şi-a inversat tendinţa descendentă în primul trimestru din 2019, iar factorii determinanţi au fost: creşterea preţului legumelor, generalizată la nivelul UE; majorarea amplă a accizei aferente produselor din tutun; creşterea cotaţiei internaţionale a ţiţeiului; dinamica robustă a veniturilor salariale şi a costurilor unitare cu forţa de muncă; deprecierea moderată a monedei naţionale în raport cu euro şi dolarul; repoziţionarea pe un palier superior a aşteptărilor inflaţioniste ale agenţilor economici; creşterea uşoară a excedentului de cerere agregată; efectul de bază favorabil la nivelul componentelor cu preţuri administrate.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.05.2019, 07:32)
Mugurel minte. El știe că inflația este mai mare de 5 % dar ascunde adevărul pentru a ajuta partidele aflate la putere.