BNR demarează ciclul de majorare a dobânzilor

• Dobânzile reale continuă să fie puternic negative • BNR: "Eventuala prelungire a instabilităţii politice ar putea periclita consolidarea bugetară, proces vital pentru stabilitatea macroeconomică" • Aurelian Dochia: "Inflaţia va trece sigur de 6% până la finalul anului"

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, ieri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25%, la nivelul de 1,50% pe an, dar şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% de la 0,75% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2% de la 1,75%, decizii menite să contracareze avansul continuu al inflaţiei. De asemenea, BNR a decis ieri păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la 8% la lei şi 5% la valută şi păstrarea unui control strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

Analiştii BCR dădeau anterior o şansă de 40% pentru o majorare de dobândă, în timp ce ING anticipa de asemenea că BNR ar putea să acţioneze preventiv în condiţiile în care, iniţial, era anticipată de piaţă o primă majorare de dobândă abia la şedinţa din noiembrie, când urmează să fie aprobat de Consiliul BNR un nou raport trimestrial asupra inflaţiei. Dobânda de politică monetară era nemodificată din luna ianuarie a acestui an când Consiliul de Administraţie al BNR a decis reducerea ratei de la 1,50% pe an, la 1,25% pe an.

Comunicatul băncii centrale arată că "rata anuală a inflaţiei a urcat în iulie 2021 la 4,95 la sută, de la 3,94 la sută în iunie, iar în august la 5,25 la sută, considerabil deasupra limitei superioare a intervalului ţintei şi uşor peste nivelul prognozat".

"Creşterea a fost determinată şi în acest interval aproape integral de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de majorarea considerabilă a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie, şi într-o mai mică măsură de continuarea scumpirii combustibililor, preponderent pe seama categoriei non-benzină şi motorină. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a mărit la 3,0 la sută în iulie, de la 2,9 la sută în iunie, şi la 3,2 la sută în august, depăşind astfel uşor previziunile. Evoluţia ei reflectă, în principal, efecte ale creşterii cotaţiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele cererii sporite de bunuri şi servicii, suprapuse celor venite din constrângeri pe partea ofertei, alături de ajustările în sens ascendent ale anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt", precizează BNR în comunicat.

BNR mai arată că "actualele evaluări relevă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei la valori semnificativ mai înalte pe orizontul scurt de timp decât cele anticipate anterior, sub impactul şocurilor pe partea ofertei".

"Determinante sunt noile majorări ample anticipate a fi consemnate de preţurile produselor energetice, în principal de preţul gazelor naturale, pe fondul ascensiunii abrupte a cotaţiilor pe piaţa en-gros autohtonă şi pe plan european şi, într-o mai mică măsură, de preţul combustibililor, prioritar pe seama componentei non-benzină şi motorină. Acestea sunt de natură să amplifice şi să prelungească deviaţia pozitivă a ratei anuale a inflaţiei de la limita de sus a intervalului ţintei, dar să genereze ulterior efecte de bază dezinflaţioniste semnificative", spune banca centrală.

Potrivit acesteia, valul patru al pandemiei şi măsurile restrictive asociate generează incertitudini şi riscuri crescute la adresa previziunilor, cel puţin în perspectivă apropiată, "în condiţiile înrăutăţirii alerte a situaţiei sanitare şi ale nivelului foarte scăzut al vaccinării pe plan intern, cu potenţial impact negativ inclusiv asupra evoluţiilor de pe piaţa muncii, aflate până de curând într-o ameliorare evidentă".

"Incertitudini şi riscuri semnificative decurg, însă, şi din conduita viitoarea a politicii fiscale, date fiind, îndeosebi, coordonatele recentei rectificări bugetare şi eventuala prelungire a instabilităţii mediului politic intern, de natură să pericliteze consolidarea bugetară - proces vital pentru stabilitatea macroeconomică. O sursă de incertitudini şi riscuri rămâne absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, importantă din această perspectivă fiind finalizarea aprobării Planului naţional de redresare şi rezilienţă, precum şi a procedurilor de natură juridică şi tehnică ce condiţionează începerea atragerii sumelor alocate. Riscuri semnificative continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, precum şi din blocaje în lanţurile de producţie şi aprovizionare, de natură să accelereze inflaţia pe plan mondial'', se menţionează în comunicat.

• BNR îşi asumă creşterea dobânzilor în contextul crizei politice

Avansul probabil al inflaţiei din septembrie şi majorarea dobânzilor de către băncile centrale din regiune în ultima perioadă au pus cel mai probabil presiune pe BNR care a decis să intervină în condiţiile în care inflaţia dă semne că se va duce spre 7% la finalul anului, în condiţiile în care ţinta din august a BNR - reactualizată a treia oară în acest an - este de 5,6%.

Analistul economic Aurelian Dochia consideră că incertirtudinea politică reprezintă un factor suplimentar pentru decizia BNR.

Acesta ne-a precizat: "Această incertiudine politică creează presiune în pieţele financiare. Şi cursul si dobânzile sunt mai neliniştite când este o perioadă de incertitudine politică, aşa că Banca Naţională are un argument în plus ca să intervină. (...) Cred că (decizia) nu este o surpriză. Întrebarea era când se va produce. Au făcut-o acum şi este posibil să mai facă o mişcare similară până la finalul anului. Depinde cum vor arăta cifrele în perioada următoare, mai ales inflaţia. Astăzi (ieri - n.r.) vedeam că inflaţia la producţia industrială a ajuns la 16%, ceea ce este un semnal că presiunea rămâne puternică pe preţurile de consum".

Dochia anticipează că inflaţia va trece "sigur" de 6% până la finalul anului.

"Nu ştiu dacă va ajunge la 7%, dar de 6% trece sigur. Depinde de mai mulţi factori şi nu numai de politica băncii naţionale. Pieţele de energie, pe plan mondial, rămân foarte tensionate, şi dacă rămânem în situaţia asta, dacă se menţine trendul acesta, este posibil să depăşească 7% pentru că preţurile la energie intră în componenta celorlaltor preţuri", a mai spus analistul.

Acesta a punctat că dobânzile reale rămân în continuare negative, ceea ce susţine în continuare activitatea economică.

"Nu cred că acest lucru se va corecta curând. Va rămâne această anomalie pe termen mai îndelungat, până când o bancă centrală importantă, mai ales Rezerva Federală americană, va da un semnal că se schimbă paradigma. Dacă ei fac ceva în direcţia asta s-ar putea foarte rapid să crească dobânzile, ori asta evident că sacrifică toate speranţele de creştere economică", ne-a explicat Aurelian Dochia.

• Codirlaşu: "BNR a majorat rata dobânzii cheie pentru a lupta cu anticipaţiile inflaţioniste cauzate de majorările care vor urma creşterilor de preţuri din energie"

Banca Centrală a luat decizia de a majora rata de dobândă pentru a lupta cu anticipaţiile inflaţioniste cauzate de majorările care vor urma creşterilor de preţuri din energie, este de părere Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România.

Analistul a precizat, conform Agerpres: "Noi, la CFA România, în ultimul sondaj spuneam că anticipăm cel puţin două majorări de dobândă în următoarele 12 luni, însă a venit cumva mai repede decât anticipaţiile această majorare. Ce cred eu că a condus la această decizie? Pe de o parte vedem preţul la tot ce înseamnă energie, adică energie electrică, gaze naturale, combustibil, care creşte. Unii factori sunt locali, de exemplu liberalizarea pieţei în România pentru gaze naturale şi electricitate, dar sunt şi globali. Preţul gazului natural e la nivelul maxim din ultimii zece ani în Statele Unite. De asemenea, preţul petrolului urcă susţinut. Deci vin şi factori externi. Toate aceste creşteri de preţuri din energie vor avea ceea ce se numeşte efect de runda a doua. Adică se vor duce în toate celelalte bunuri şi servicii. De aici va veni presiunea inflaţionistă şi prin urmare Banca Centrală a luat decizia de majora rata de dobândă pentru a lupta cumva cu aceste anticipaţii inflaţioniste. Scopul nu este preţul energiei pe care nu-l poate influenţa Banca Naţională, ci anticipaţiile".

El a afirmat că decizia BNR se va resimiţi şi la nivelul dobânzilor. Creditele în lei sunt influenţate indirect şi de dobânda Băncii Naţionale a Românie. Majoritatea sunt cu rată variabilă şi, prin urmare, crescând BNR rata de dobândă vor creşte ratele de dobândă pe piaţa monetară şi implicit pentru companii costul creditării. Pentru populaţie se utilizează IRCC care este o medie a ratelor de dobândă de pe piaţa monetară. Prin urmare, cum ratele de dobândă de pe piaţa monetară vor creşte, automat va creşte şi IRCC, însă se va aplica mai târziu.