BNR: "Economia românească se confruntă cu o serie de vulnerabilităţi structurale"

Economia ţării noastre se confruntă cu o serie de vulnerabilităţi structurale, care, în lipsa unor măsuri adecvate, pot contribui la amplificarea riscurilor sistemice la adresa stabilităţii financiare, afectând totodată capacitatea de a orienta fluxurile de investiţii către domeniile economice critice, se menţionează în comunicatul aferent Raportului asupra stabilităţii financiare pentru decembrie 2023, publicat ieri de Banca Naţională a României.

Conform BNR, vulnerabilităţile structurale ale economiei ţării noastre sunt: (i) disciplina scăzută la plată în economie şi vulnerabilităţile din bilanţul firmelor, (ii) nivelul redus al intermedierii financiare, (iii) problema demografică şi (iv) schimbările climatice.

"Sectorul companiilor nefinanciare continuă să prezinte deficienţe semnificative de capitalizare, un procent important de firme (29,5 la sută în anul 2022) având capitaluri proprii negative, iar aproape o treime înregistrează un nivel al capitalului sub limita reglementată", se menţionează în raport.

Pe de altă parte, sectorul bancar traversează o perioadă favorabilă din perspectiva principalilor indicatori financiari şi prudenţiali. Solvabilitatea sectorului (22,3 la sută) este adecvată şi superioară mediei europene, indicatorii de lichiditate au cunoscut o îmbunătăţire faţă de anul 2022, iar principalii indicatori de calitate a activelor (rata creditelor neperformante şi gradul de acoperire cu provizioane) plasează sectorul bancar în categoria de risc scăzut conform Autorităţii Bancare Europene, se arată în comunicat.

Potrivit BNR, profitabilitatea bancară se menţine ridicată în comparaţie europeană, dar în context autohton, atât rentabilitatea activelor bancare, cât şi cea a capitalurilor s-au situat în ultimul deceniu sub valorile similare înregistrate în economia reală.

"Impactul anual al implementării unei taxe de 2% din cifra de afaceri bancară echivalează cu 1,5% din fondurile proprii totale ale instituţiilor de credit persoane juridice române, ceea ce ar putea afecta gradul de intermediere financiară", se menţionează în raport.

În ceea ce priveşte riscurile sistemice la adresa stabilităţii financiare, BNR menţionează că se observă o intensificare a incertitudinilor economice şi geopolitice la nivel global.

Riscul generat de evoluţiile externe, ca urmare a incertitudinilor la nivel global în contextul crizei energetice, al războiului din Ucraina şi al conflictului din Orientul Mijlociu, evaluat la nivel sever şi aşteptat să capete o relevanţă sporită în perioada următoare, este unul dintre riscurile menţionate în raport.

De asemenea, tensionarea echilibrelor macroeconomice, inclusiv ca efect al evoluţiilor geopolitice regionale şi internaţionale, precum şi din perspectiva conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, este un alt risc.

Întârzierea reformelor structurale angajate de autorităţi şi, implicit, a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), este un alt risc menţionat de BNR.