BNR ESTE OBLIGATĂ SĂ CREASCĂ DOBÂNDA DE INTERVENŢIE Lupta pentru stabilitatea leului este abia la început

Convulsiile Ungariei din ultimele zile reprezintă un ultim avertisment pentru autorităţile noastre monetare şi fiscale. Supărarea Guvernatorului Isărescu pe speculatorii străini seamănă tot mai mult cu mânia regelui persan Xerxes, care a ordonat biciuirea mării ca pedeapsă pentru "îndrăzneala" acesteia de a-i scufunda corăbiile.

Furtuna se intensifică, însă, pentru economiile emergente din Europa de Est, monedele Ungariei şi Poloniei fiind deja îngenuncheate de vânzările masive. Fondurile străine de investiţii îşi lichidează portofoliile fără discriminare.

După ce a utilizat toate metodele de apărare a monedei, Banca Naţională a Ungariei a apelat miercuri la o măsură de urgenţă, prin creştere dobânzii de intervenţie cu 3 puncte procentuale, până la 11,5%. Forintul s-a apreciat doar pentru scurt timp şi a revenit în jurul pragului de 280 HUF/EUR, pentru ca ieri să treacă de 285 HUF/EUR.

După creşterea dobânzii, autorităţile ungare au făcut băncilor o propunere pe care acestea nu au fost în măsură să o refuze. Primul ministru ungar a declarat că, în absenţa unui acord, s-ar fi adoptat o lege prin care băncile sunt obligate să susţină debitorii care au contractat credite în valută. Datornicii pot opta acum pentru extinderea duratei creditelor sau pentru transformarea acestora în moneda naţională, dacă au fost acordate în franci elveţieni. Riscul valutar se transferă, astfel, de la clienţi la bănci, dar presiunea asupra monedei naţionale va rămâne, deoarece băncile trebuie să-şi refinanţeze expunerile, în special cele pe francul elveţian şi euro. Clienţii care se află în imposibilitatea achitării ratelor pot cere reducerea sau suspendarea plăţilor pentru o anumită perioadă, conform ştirilor din presa financiară ungară.

Dintr-un condei, autorităţile ungare au creat o confuzie şi mai mare în sistemul bancar, tocmai într-o perioadă marcată de retrageri masive a investiţiilor străine de pe pieţele emergente.

Autorităţile de la Budapesta încearcă acum să acţioneze asupra efectelor generate de excesele din ultima decadă, iar cele de la Bucureşti urmează aceeaşi cale, conform aşteptărilor noastre. Nişte lecţii de istorie economică şi financiară ar fi deosebit de utile în condiţiile actuale. "Istoria ne arată că, atunci când explodează bulele speculative, nu există adeziv suficient pentru a le reconstitui", a declarat Steve Barrow, de la Standard Bank, pentru Reuters.

Adâncirea crizei financiare internaţionale şi consolidarea semnalelor recesioniste la nivel global au determinat o retragere masivă a capitalurilor de pe pieţele emergente. "Capitalul se mută înapoi, de pe pieţele emergente către cele dezvoltate, indiferent care sunt elementele fundamentale", susţine şi Neil Dougall, economist şef pentru pieţele emergente la Dresdner Kleinwort.

Procesul va fi deosebit de violent, după cum arată datele de la BIS (Bank for International Settlements) privind expunerile băncilor internaţionale către pieţele emergente. Pe ansamblu, activitatea de creditare a băncilor internaţionale s-a redus cu 3% în T2 2008, aceasta fiind cea mai puternică scădere din ultimii 31 de ani. Creditarea către băncile din SUA, Marea Britanie şi centrele offshore a scăzut cu 7%. Pieţele emergente au continuat să atragă fonduri, creditarea crescând cu 4% în T2 2008. Expunerile totale pe România au fost de 130 miliarde USD, iar pentru Ungaria de 164 miliarde USD (vezi grafic). Obligaţiile de plată pentru maturitatea de până la un an se ridică la 38,132 miliarde USD pentru Romania şi la 27,93 miliarde USD pentru Ungaria. În condiţiile unei scăderi semnificative a activităţii economice, aceste obligaţii vor exercita o presiune extremă asupra leului.

Presa financiară a scris ieri că dobânzile de pe piaţa monetară au scăzut cu 50%, deoarece "Isărescu i-a speriat pe bancheri". Cu toate acestea, situaţia de pe piaţa bancară este departe de o aşa-zisă normalitate. După scăderea de ieri, media dobânzilor Robor nu mai arată o creştere cu 446% faţă de începutul anului, ci cu "doar" 216%, iar leul s-a depreciat puternic faţă de euro.

BNR a câştigat prima bătălie cu speculatorii în ultimele zile, dar războiul este departe de sfârşit. Cotidianul britanic The Telegraph scrie că, în următoarea perioadă, există un risc major de acţiune concertată a fondurilor de hedging împotriva monedelor est-europene. Lars Christensen, analist la Danske Bank, consideră că dezechilibrele din zonă sunt nesustenabile, deoarece sunt mai mari decât cele din Asia de Sud-Est înainte de criza din 1998. "Dacă fondurile de hedging prind gustul sângelui prin demolarea monedelor est-europene, acestea îşi pot concentra atenţia, ulterior, pe statele membre ale zonei euro, care depind de finanţările externe pentru acoperirea deficitelor - în mod special Spania, Portugalia şi Grecia", mai scrie Ambrose Evans-Pritchard în The Telegraph.

Pentru economia noastră, leul a rămas singurul punct de sprijin în calea furtunii financiare. Elementele fundamentale ale economiei naţionale au devenit deosebit de şubrede, în urma orientării către consum, pe baza unor bani ieftini. Restructurarea se va face în următorii ani, cu sau fără acordul BNR. Banca Naţională trebuie să semnaleze pieţelor că este gata să se angajeze într-un proces de creştere agresivă a dobânzilor de intervenţie. Un prim pas, până în jurul valorii de 15%, poate fi făcut la următoarea şedinţă de politică monetară. Proiectul de buget pentru 2009, jalnic prin toate pomenile electorale pe care le include, trebuie refăcut pentru condiţii severe de austeritate şi în condiţiile unei reduceri majore a poverii fiscale.

Ministrul de finanţe finlandez a declarat ieri pentru Bloomberg că economia europeană se îndreaptă către o recesiune care poate dura 2 - 3 ani. România nu îşi poate permite aşa ceva.

Notă: Articolul reprezintă punctul de vedere al autorului, nu reflectă sau implică opiniile instituţiei unde acesta îşi desfăşoară activitatea şi nu reprezintă recomandare de investiţie.