BNR menţine rata dobânzii cheie la 3,5% şi reduce rezervele monetare obligatorii în valută la 16%

Actualizare 18:00 BNR va elibera în piaţă aproximativ 500 milioane de euro prin reducerea rezervelor minime obligatorii la valută

Banca Naţională a României (BNR) va elibera băncilor aproximativ 500 milioane de euro prin măsura de reducere a rezervelor minime obligatorii la valută cu două puncte procentuale, a declarat, astăzi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, transmit surse din presă.

"Pentru calculele dumneavoastră, un procent de rezervă minimă obligatorie în valută este de 200 -250 milioane de euro. Vreo 500 de milioane de euro înseamnă cele două procente. De la începutul anului au fost eliberaţi vreo 800-900 milioane euro, prin tăierea a patru procente", a explicat Mugur Isărescu, întrebat despre măsura luată de Consiliul de Administraţie al BNR privind reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 16% de la 18%.

De asemenea, guvernatorul a declarat că măsura nu va avea un impact imediat.

"Deocamdată, în perioada imediat următoare, efectele sunt mici pentru că aplicarea porneşte după 24 iulie. Din punct de vedere al semnalului, cred că pieţele şi publicul înţeleg că ne ţinem de un program anunţat în urmă cu mai multe luni care, care spunea că pe măsură ce condiţiile economice şi financiare permit, utilizăm instrumentele de care banca dispune, lichiditatea, controlul lichidităţii, rezervele minime obligatorii şi să vedem cum va fi în viitor rata de politică monetară, pentru a ne asigura pe termen mediu obiectivele. Ca să fac o glumă sunt trei efecte: stabilitate, stabilitate, stabilitate", a arătat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a spus că în cazul măsurilor similare luate anterior băncile au repatriat o parte din bani şi că de la începutul anului au fost eliberaţi în piaţă 800 - 900 milioane de euro.

"O bună parte din ei, în condiţiile acestei dezintermedieri şi a întăririi normelor prudenţiale, au fost repatriaţi. Eu nu aş dramatiza, cum simt uneori citindu-vă pe dumneavoastră. Se dramatizează prin presă. În definitiv băncile din România au exces de lichiditate atât în lei cât şi în valută. Deci nu lipsa banilor este cauza principală a procesului de încetinire şi de scădere în cazul creditului în valută", a adăugat şeful BNR.

------

Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât astăzi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,5%, potrivit informaţiilor publicate astăzi pe site-ul Băncii Centrale.

De asemenea, CA al BNR a decis reducerea la nivelul de 16% a ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit. Rata anterioară era de 18%, iar schimbarea se va aplica începând cu perioada 24 iulie - 23 august 2014, concomitent cu menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 12%.

"BNR reiterează că utilizarea adecvată a tuturor instrumentelor de care dispune în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional va asigura îndeplinirea obiectivului privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, şi menţinerea stabilităţii financiare", încheie comunicatul.

Potrivit unui comunicat ulterior al BNR, analiza celor mai recente date macroeconomice relevă situarea ratei anuale a inflaţiei la niveluri scăzute, pe o traiectorie pe termen scurt inferioară celei prognozate anterior, sub influenţa unor factori conjuncurali (evoluţia preţurilor volatile, în special a celor alimentare, aprecierea nominală a monedei naţionale) şi pe fondul persistenţei deficitului de cerere şi al ameliorării anticipaţiilor inflaţioniste.

Consolidarea pe termen mediu a acestei traiectorii nu este încă certă.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la un minim istoric de 0,94 la sută în luna mai 2014 de la 1,21 la sută în luna precedentă. În acelaşi timp, rata medie anuală a inflaţiei a fost de 2,1 la sută în luna mai 2014 faţă de 2,5 la sută în luna anterioară, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum - indicator relevant pentru asigurarea comparabilităţii la nivel european şi evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană - a continuat să scadă, atingând nivelul de 1,8 la sută în luna mai faţă de 2,1 la sută în luna aprilie.

Creditul total acordat sectorului privat a continuat să înregistreze un ritm anual negativ pe fondul evoluţiei divergente a componentelor sale. Se remarcă astfel accelerarea dinamicii pozitive a împrumuturilor în monedă naţională, stimulată şi de scăderea ratelor dobânzilor la creditele noi reflectând reducerile succesive ale ratei dobânzii de politică monetară. În acelaşi timp, este de consemnat contracţia de durată a creditului în valută a cărui pondere în total a coborât la nivelul de 58,6 la sută, de la 62,4 la sută în iunie 2013.

Refacerea graduală a economisirii a continuat, consolidarea acestei tendinţe pe termen mediu fiind importantă prin prisma accentuării procesului de dezintermediere financiară transfrontalieră şi a nevoii de a asigura surse stabile de finanţare pentru revenirea creditării.

Îmbunătăţirea percepţiei investitorilor şi a agenţiilor de rating asupra economiei româneşti pe fondul evoluţiei favorabile a fundamentelor acesteia a determinat sporirea intrărilor de capital, reflectată şi în aprecierea monedei naţionale.

Rezervele internaţionale înregistrează niveluri adecvate în condiţiile achitării unei mari părţi din împrumuturile contractate de România de la Fondul Monetar Internaţional în anii 2009-2010. În acelaşi timp, piaţa monetară relevă creşterea surplusului net de lichiditate, ratele dobânzilor interbancare înregistrând niveluri sub rata dobânzii de politică monetară.

Aceste evoluţii şi perspectivele inflaţiei permit băncii centrale ajustarea conduitei politicii monetare, inclusiv prin intermediul programului de aliniere treptată pe termen mediu a regimului rezervelor minime obligatorii cu standardele europene, în condiţiile unei ancorări eficace a anticipaţiilor pe termen mediu şi în paralel cu monitorizarea atentă a evoluţiilor interne şi internaţionale.

În şedinţa de astăzi, pe baza datelor disponibile în prezent, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,5 la sută pe an şi continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar. CA al BNR a decis totodată reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută la nivelul de 16 la sută de la 18 la sută începând cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2014, concomitent cu menţinerea celei pentru pasivele în lei la 12 la sută.

Conduita prudentă a politicii monetare şi dozarea judicioasă a instrumentelor sale în concordanţă cu evoluţiile interne şi ale mediului internaţional pot asigura în mod sustenabil stabilitatea preţurilor pe termen mediu corespunzător ţintei de inflaţie multianuale, creând totodată premisele unei creşteri economice echilibrate şi de durată precum şi pentru consolidarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană.

În acest sens, implementarea mixului de politici şi reforme structurale convenite în cadrul acordurilor de finanţare externă încheiate cu instituţiile internaţionale, alături de o situaţie socială şi politică echilibrată în anul electoral 2014, este de natură să consolideze stabilitatea economiei româneşti, întărind rezistenţa acesteia faţă de şocuri externe.

BNR reiterează că utilizarea adecvată a tuturor instrumentelor de care dispune în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional va asigura îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi menţinerea stabilităţii financiare.

Potrivit calendarului aprobat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 august 2014 când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.