BNS: "Eliminarea venitului minim garantat este un demers anti-european"

Comisia Europeană a emis Recomandarea C(2017) 2600 privind Pilonul Social European, serii de iniţiative legislative şi nelegislative legate de echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală, dreptul la informare al lucrătorilor, dar şi accesul la protecţie socială şi timpul de lucru, capitolul III din această recomandare fiind dedicat protecţiei şi incluziunii sociale, pe 26.04.2017, mai concret articolul 14 se referă la venitul minim, potrivit unui comunicat de presă al Biroului Naţional Sindical (BNS).

În recomandarea Comisiei Europene se precizează: " Toţi cei care nu dispun de resurse suficiente au dreptul la un venit minim adecvat care să le asigure o viaţă demnă în toate etapele acesteia, precum şi acces efectiv la bunurile şi serviciile de care au nevoie. Pentru cei apţi de muncă, accesul la venitul minim trebuie combinat cu stimulente pentru (re) integrarea pe piaţa muncii."

Aşa cum rezultă din evaluările realizate de Comisia Europeană toate statele membre ale Uniunii Europenă au în funcţiune o schemă de tip venit minim garantat, cu precizarea că în Grecia se afla în implementare o schemă pilot, iar în Italia schema de venit minim garantat este un atribut regional. De altfel, situaţia este aceeaşi pentru toate cele 35 de state europene evaluate, singura ţară unde nu există o astfel de schemă fiind Turcia.

Introducerea unei scheme de venit minim garantat este reglementată la nivelul statelor membre de Recomandarea Consiliului 92/441/EEC din 24 Iunie 1992 cu privire la criteriile comune pentru a asigura un nivel adecvat al resurselor şi asistenţă social prin intermediul sistemelor de protecţie socială.

În luna aprilie a.c. Comisia Europeană a lansat un proces de consultare a partenerilor sociali pe tema accesului la protecţie socială, pentru a defini eventuale norme noi în acest domeniu,dorind astfel să elimine lacunele şi să exploreze noi modalităţi de a asigura accesul tuturor persoanelor care lucrează, la protecţie socială şi la servicii de ocupare a forţei de muncă pe baza contribuţiilor plătite.

BNS a declarat: "Concluzionând cele mai sus menţionate, din punctul nostru de vedere există o ruptură între declaraţiile pro-europene ale factorilor politici din România şi propunerile concrete de măsuri de politică publică pe care aceştia le avansează. Astfel de măsuri generează efecte pe termen lung şi cu impact profund asupra nivelului de trai al populaţiei din România. Ca atare un astfel de pachet ar trebui precedat de o dezbatere publică organizată şi transparentă, iar ţinta pe care ar trebui să o avem în vedere ar fi aceea de apropiere a nivelului de trai al românilor de cel al celorlalţi cetăţeni ai Uniunii".

Potrivit sursei citate, politicile de combatere a sărăciei "trebuie să depăşească stadiul unor strategii ce nu ajung niciodată să fie implementate" şi adaugă că cei ce au nevoie de sprijin "nu trebuie să mai fie doar nişte numere de dosare, rezerva de muncă pe care România o mai are la dispoziţie nu poate fi activată prin măsuri nepersonalizate".

BNS a transmis: "Problemele existente în piaţa muncii, inclusiv deficitul de resurse umane, vin tocmai din iresponsabilitatea unor decizii luate în ultimii 25 de ani şi nu pot fi cu siguranţă rezolvate cu renunţarea la plasa de siguranţă pentru cei mai săraci români, chiar aşa extrem de fragilă cum este în acest moment. Eliminarea venitului minim garantat este un demers anti-european. De aceea solicităm Guvernului şi partidelor din coaliţia de guvernare să dea dovadă de responsabilitate socială şi astfel să stopeze orice fel de declaraţii publice în sensul renunţării la mecanismul venitului minim garantat".

Conform comunicatului, în măsura în care se doreşte ameliorarea situaţiei cetăţenilor BNS "este dispus să sprijine un astfel de demers, împreună cu un set de măsuri pentru stimularea ocupării acestora".