O iniţiativă legislativă privind interzicerea autonomiei teritoriale şi a oricărei forme de secesionism a fost depusă, ieri, de deputatul PSD, Bodan Diaconu, la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor. Potrivit parlamentarului, iniţiativa este una personală şi nu a grupului parlamentar din care face parte.
Deputatul a mai anunţat că Parlamentul urmează să dea astăzi votul final privind legea extremismului, proiect inţiat tot de domnia sa. "Nu văd motive pentru care legea nu ar putea trece, deoarece are toate avizele precum şi aprobarea Senatului", a declarat Bogdan Diaconu.
Proiectul depus ieri interzice orice fel de demers sub formă de întâlniri, manifestaţii publice, dezbateri, iniţiative politice sau civice, precum şi afişarea de steaguri, simboluri, însemne, pancarte, bannere sau afişe prin care este susţinută autonomia teritorială sau orice fel de secesionism.
În cazul nerespectării acestor prevederi, persoanele fizice ar putea fi pedepsite cu între unu şi cinci ani de închisoare, iar persoanele juridice, cu desfiinţarea. Potrivit iniţiatorului, propunerea are ca obiectiv pregătirea statului român "printr-un instrument legislativ adecvat" în faţa provocărilor la adresa suveranităţii naţionale şi a integrităţii sale teritoriale într-un context geopolitic extrem de tensionat. Domnia sa a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă: "Statul român se confruntă, la această oră, cu o presiune extraordinară, atât externă, cât şi internă, pentru a renunţa la caracterul său naţional şi unitar. Avântul extremismului în Europa, dar şi schimbările de graniţe dinspre Est, reprezintă tot atâtea posibile ameninţări la adresa integrităţii statului român prin precedentul pe care îl creează în privinţa modificării graniţelor şi prin aceea că încurajează mişcările extremiste".
Bogdan Diaconu mai susţine că în ţara noastră se desfăşoară o activitate politică şi civică susţinută, în vederea obţinerii unei forme de autonomie teritorială şi de secesionism. Cu aceaşi ocazie, jurnalistul şi bloggerul Dan Tănasă, invitat Bogdan Diaconu, a declarat: "În Harghita, Mureş şi Covasna are loc mai mult decât o discriminare etnică a românilor, respectiv un proces de epurare etnică susţinută de UDMR". Domnia sa şi-a argumentat acuzaţia susţinând că multe pagini de Internet ale autorităţilor locale sau anunţuri de angajare sunt disponibile exclusiv în limba maghiară, iar românii au un acces limitat la finanţările oferite pentru diferite proiecte culturale. În acelaşi timp, Dan Tănasă a mai atras atenţia asupra faptului că UDMR este finanţat ca ONG al comunităţii maghiare din 2009, dar este un partid aflat la guvernare. Potrivit sursei citate, anul acesta Uniunea a primit 18,5 milioane de lei de la Secretariatul General al Guvernului, reprezentând finanţare ONG, pe lângă alte sume de la diverse agenţii de stat din ţara noastră sau din Ungaria.