Bogdan Ivan, Ministrul Digitalizării: "Tehnologia AI poate creşte procentul din PIB alocat industriei IT"

Tehnologia bazată pe inteligenţa artificială poate creşte procentul din PIB alocat industriei de IT, care, în acest moment, este de 8%, este de părere Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării. Potrivit acestuia, în ultimii cinci ani, creşterea industriei IT a fost de circa 2,5% pe an, iar sectorul respectiv aduce circa 9 miliarde de euro anual la bugetul de stat.

"Când vorbim despre AI şi tehnologii, vorbim despre viitor şi, în acest moment, nu suntem doar într-un cursă locală sau regională, ci într-o cursă globală. În opinia mea, ar trebui să fim concentraţi pe ceea ce putem face împreună, pentru că, în acelaşi timp, facem parte din Uniunea Europeană şi ar trebui să împărtăşim bunele practici între noi. În acest moment, în România sectorul IT înseamnă peste 8% din PIB, fiind una dintre industriile cu cea mai mare valoare adăugată din ţara noastră. În ultimii cinci ani, creşterea anuală a fost de 2,5% şi acum întreaga industrie aduce aproape 9 miliarde de euro, în fiecare an. Este foarte important să avem acea cooperare deschisă între sectorul public şi cel privat. În prezent, nu avem o administraţie digitală în România, pentru că încă avem aceeaşi arhitectură ca acum 50 de ani şi pentru asta avem peste 6 miliarde euro", a declarat Bogdan Ivan la ANIS International Summit.

Legat de reglementarea inteligenţei artificiale, ministrul este de părere că acest proces trebuie să se concentreze asupra modului în care tehnologia AI este folosită în industrie şi în serviciile publice, fără să afecteze, însă, creativitatea din domeniul respectiv.

"În septembrie 2023 am început o dezbatere amplă despre strategia românească de inteligenţă artificială, care s-a încheiat abia în februarie anul acesta, deoarece am avut multe contribuţii din diferite părţi ale societăţii, din industrie, din România şi din afara României. Când întreaga dezbatere va fi încheiată, sunt destul de sigur că o vom transmite guvernului şi că vom avea o strategie puternică de AI bazată pe doi piloni foarte importanţi, primul dintre ei fiind concentrat pe crearea unui context pentru cercetare, pentru inovaţie în domeniu, deoarece nu este doar vorba despre reglementare, care deja se întâmplă, ci este vorba despre încercarea de a înţelege cum să aducem AI în avantajul nostru, cum să o introducem în industria noastră şi în guvernul nostru şi în interesul nostru regional general. Al doilea aspect foarte important al acestui pilon este despre cum putem folosi AI pentru a creşte şi pentru a integra acest tip de inteligenţă în cercetare, în medicină, ştiinţă, agricultură şi în administraţia publică, pentru că, în acel moment, vom putea folosi AI pentru a procesa o mulţime de servicii publice. Vom folosi, de asemenea, AI într-un cloud guvernamental şi într-o aplicaţie a guvernului român. Avem un potenţial uriaş şi trebuie să lucrăm la asta. Nu sunt un mare adept al reglementării pentru că, da, avem nevoie să reglementăm diferite lucruri, dar asta nu înseamnă că trebuie să îngrădim întreaga creativitate a industriei şi a cercetătorilor", a mai declarat Bogdan Ivan.

Totodată, ministrul a discutat şi despre efectele mai puţin benefice ale inteligenţei artificiale, printre care şi dezinformarea, care este un aspect foarte important, mai ales în 2024, an marcat de alegeri electorale.

"Anul 2024 este unul foarte important, cu patru tururi de alegeri, iar pentru asta avem nevoie de o metodă foarte importantă pentru a acţiona în timp real şi pentru a combate dezinformarea, în special datorită faptului că anul acesta vom avea peste două miliarde de oameni care îşi vor alegere liderii, la nivel mondial. În România avem alegeri locale, pentru europarlamentare, pentru preşedinte şi alegeri generale. Este vorba despre viitorul nostru şi despre democraţia noastră", a declarat ministrul.

În ceea ce priveşte modul în care inteligenţa artificială este utilizată, Bogdan Ivan este de părere că această tehnologie trebuie să fie folosită într-un mod benefic, care să ajute populaţia şi să uşureze anumite proceduri, fără să afecteze drepturile şi intimitatea oamenilor.

"Tehnologia AI trebuie reglementată în etape, iar aceste etape trebuie să fie atent gestionate pentru a proteja interesele personale şi drepturile oamenilor. De exemplu, prelucrarea în timp real a detaliilor biometrice ar putea fi folosită doar atunci când vorbim despre prevenirea unui atac terorist sau când avem o persoană dispărută şi nu pentru a verifica ce face o persoană la locul de muncă, pe stradă sau în timpul liber", a conchis ministrul.