Bogdan Maioneanu, analist etoro: "Industria europeană de apărare sub presiunea creşterii rapide a producţiei"

Războiul din Ucraina forţează ţările occidentale să-şi crească accelerat cheltuielile de apărare pentru a crea forţa necesară de descurajare a unei eventuale expansiuni a Rusiei spre Vest, conform unui comunicat remis redacţiei. De asemenea, tensiunile globale şi necesitatea unei creşteri rapide a capabilităţilor pun probleme de interoperabilitate între aliaţi ca niciodată până acum, oferind în acelaşi timp oportunităţi de afaceri pentru companiile din industrie şi pentru investitori. Pentru a beneficia de acestea, companiile trebuie însă să facă investiţii mari pe termen scurt pentru a-şi creşte capacităţile de producţie şi pentru a rezolva problemele legate de lanţul de aprovizionare.

Potrivit sursei citate, în ultimii ani, în timp ce SUA au cheltuit 3,5% din PIB pentru apărare, Uniunea Europeană a cheltuit doar 1,5%. Statele Unite sunt urmate de China, cu cheltuieli de 300 de miliarde de dolari, deşi acestea reprezintă doar 1,7% din PIB. Rusia cheltuieşte 4% din PIB pentru apărare, dar are o economie mai mică, astfel că suma totală a fost de doar 75 de miliarde de dolari anul trecut. Dar acele vremuri au trecut. O creştere semnificativă a bugetului său militar a fost anunţată de Germania, care intenţionează să cheltuiască în mod permanent peste 2% din PIB (faţă de 1,3% în 2021). Polonia intenţionează să cheltuiască 3% din PIB pentru armată în 2023 şi să crească aceste cheltuieli la 5% în anii următori. România preconizează cheltuieli de 2,5% din PIB în 2023, continuând, printre altele, programul de achiziţii de HIMARS şi Patriot, achiziţiile de avioane de luptă F16 şi de drone Watchkeeper. De asemenea, Ministerul Apărării doreşte să demareze noi programe, cum ar fi vehicule blindate uşoare 4x4, drone Bayraktar şi un nou lot de transportoare blindate Piranha V.

Cu toate acestea, este posibil ca fondurile suplimentare promise pentru apărare să nu fie suficiente pentru achiziţia echipamentelor preconizate, deoarece creşterile de preţuri pentru materiale şi forţă de muncă afectează şi sectorul apărării. Acest lucru sporeşte importanţa luptei împotriva inflaţiei dincolo de stabilitatea preţurilor şi de restabilirea încrederii publice în sistemul financiar. Compania de consultanţă McKinsey a estimat că, în cazul în care inflaţia continuă să urce, aceasta ar putea reduce semnificativ sau chiar anula impactul oricărei creşteri planificate a cheltuielilor în sectorul apărării. De exemplu, Departamentul american al Apărării ar putea pierde 480 de miliarde de dolari din puterea de cumpărare pe parcursul a cinci ani din cauza inflaţiei ridicate, iar pentru Europa, aceeaşi pierdere a puterii de cumpărare ar putea fi de aproape 300 de miliarde de euro dacă inflaţia se va situa în medie la 5 % în perioada 2022-2026.

Creşterea accelerată a cheltuielilor pentru apărare în Europa este necesară deoarece sfârşitul Războiului Rece a adus o reducere a capacităţilor militare. Ca urmare, numărul de echipamente a scăzut semnificativ. McKinsey estimează că, de la aproape 19.000 de tancuri în 1992, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Spania, Turcia şi Marea Britanie au acum puţin peste 4.300 de tancuri. Aceasta reprezintă o scădere de 77%. Prin comparaţie, se crede că Rusia are cel puţin 5.000 de unităţi în depozitele sale pe termen lung, fără a le pune la socoteală pe cele care sunt deja desfăşurate pe frontul din Ucraina sau în alte misiuni. Europa a redus cu 57% numărul avioanelor de vânătoare/avioane de atac terestru, cu 39% submarinele şi cu 39% crucişătoarele, distrugătoarele şi fregatele. Reconstrucţia capabilităţilor de apărare nu va fi ieftină sau uşoară, subliniază sursa citată.

Dar această mărire a inventarului nu este singura problemă - armatele aliaţilor trebuie să fie capabile să lucreze împreună, iar interoperabilitatea este esenţială. În timp ce SUA au în total 32 de sisteme de armament, în Europa acest număr este de 172, adică de 5 ori mai mare, a constatat McKinsey. De exemplu, în armata americană există 3 tipuri de vehicule blindate de luptă pentru infanterie, inclusiv Bradley, care este trimis în prezent în Ucraina, dar în Europa sunt 23 de tipuri. Acest lucru ridică problema de a şti ce anume trebuie modernizat sau ce tip de armament trebuie cumpărat în detrimentul altora. Dar, în cele din urmă, dacă timpul este esenţial, UE va trebui să aibă o politică de achiziţii coerentă care să valorifice potenţialul şi capacităţile de producţie ale companiilor şi să ofere, de asemenea, acces la materialele şi la materiile prime necesare pentru producţie.

Planurile actuale de cheltuieli aduc, de asemenea, companiile din industria de apărare pe radarul investitorilor. În ultimele 12 luni, ETF-ul ITA, care reuneşte companiile din domeniul apărării şi aerospaţial, a câştigat 3,7%, în timp ce indicele S&P a scăzut cu 9,9%. În fruntea creşterilor se află Raytheon (RTX), Lockheed Martin (LMT) şi Transdigm (TDG). Şi asta chiar şi cu performanţa slabă a Boeing (BA) pe segmentul avioanelor comerciale. Companiile europene din domeniul apărării au avut, de asemenea, rezultate bune şi au beneficiat de mult aşteptata revenire a investiţiilor europene în domeniul apărării. Printre acestea se numără Rheinmetall (RHM.DE), Dassault (DSY.PA), Leonardo (LDO.MI) şi BAE (BA.L), se menţionează în comunicat.