Bogdan Maioreanu, eToro: "Elemente ce pot atenua presiunile asupra preţului petrolului"

Situaţia geopolitică încinsă exercită din nou presiuni asupra preţurilor petrolului, ameninţând progresele înregistrate în combaterea inflaţiei. Pieţele au dus preţul petrolului Brent la peste 92 de dolari pe baril din cauza noii crize din Orientul Mijlociu, dar ţiţeiul se află încă sub maximele din septembrie. Creşterea preţurilor reprezintă o dublă ameninţare pentru piaţă: acestea acţionează ca o taxă de consum tot mai mare şi pot, de asemenea, să lovească în eforturile de scădere a inflaţiei. Perspectivele de pe pieţele petroliere sunt extrem de incerte, dar există unele elemente care pot acţiona ca o contrapondere la temerile legate de creşterea preţurilor.

Economiile sunt acum mai puţin dependente de energie, ceea ce face ca OPEC să fie mai puţin relevantă. OPEC+ - organizaţia care include şi alte ţări din afara Orientului Mijlociu, precum Rusia şi Mexic - furnizează aproximativ 40% din piaţa actuală a petrolului, faţă de peste 60% în anii 1970. Energia necesară pentru a produce o unitate de PIB a scăzut cu aproximativ 1,5% pe an în ultimele decenii, potrivit Enerdata. Această tendinţă este determinată de schimbările tehnologice, de eficienţa producţiei şi de creşterea ponderii serviciilor în PIB. În ultimii 30 de ani, economiile SUA, Chinei şi Germaniei şi-au îmbunătăţit eficienţa energetică cu 63%, în timp ce România a reuşit să îşi reducă consumul de energie pe unitate de PIB cu peste 73% faţă de 1990.

Europa are una dintre cele mai scăzute intensităţi energetice din lume, cu 40% mai mică decât media mondială, iar acest lucru a fost un tampon esenţial în contextul recentelor crize energetice. Statele Unite, care sunt independente din punct de vedere energetic, se situează la nivelul mediei mondiale, în timp ce China, care are o pondere mare în industria prelucrătoare, este cu 30% peste medie. Cei mai puţin eficienţi din punct de vedere energetic sunt exportatorii de petrol, plus Taiwan şi Coreea. Printre cele mai eficiente economii se numără Regatul Unit, România, Italia şi Spania.

Soluţia la preţurile ridicate ar putea fi ...preţurile mai mari, aşa cum spune vechea zicală. Cererea a reacţionat rapid la preţurile de peste 90 de dolari, ceea ce face ca acestea să se corecteze singure în cele din urmă. Am văzut deja mişcarea corectivă de la 95 la 85 de dolari pe baril în septembrie. Pieţele petroliere sunt deficitare în acest an, în condiţiile în care cererea a crescut cu 2,3 mbpd (milioane de barili pe zi) până la 102 mbpd, iar OPEC a redus oferta. Arabia Saudită are însă o capacitate de rezervă semnificativă, pompând cu 20% mai puţin decât anul trecut, şi ar putea acţiona pentru a calma o creştere a preţurilor. De asemenea, oferta de petrol din afara OPEC a crescut, SUA atingând un nou record şi vedem o producţie în creştere din Brazilia până în Guyana. Relaxarea recent anunţată a sancţiunilor impuse Venezuelei ar putea, de asemenea, să reducă o parte din presiune.

Un alt factor este faptul că preţurile petrolului se află în "backwardation". Acest lucru se întâmplă deoarece rezervele sunt deja limitate, ceea ce determină scăderea stocurilor, ceea ce, la rândul său, duce la preţuri şi mai mari şi la preocupări legate de aprovizionare. În acest fel, deşi, din punct de vedere tehnic, backwardation înseamnă că piaţa se aşteaptă la preţuri mai mici în viitor, aceasta apare de obicei într-un moment în care preţurile sunt în creştere. Dar dacă ne uităm la contractele futures pentru 2024, pieţele stabilesc preţul petrolului Brent sub 90 de dolari în februarie şi sub 85 de dolari în septembrie.

Iranul ameninţă că va reduce producţia, în ciuda faptului că exporturile sale sunt dominate de ţiţei. Acesta a fost a doua cea mai mare sursă de petrol nou, după SUA, şi reprezintă 4% din oferta globală. Dar nu înseamnă automat o întoarcere la anii 1970. Până acum nu am văzut alte ţări din OPEC+.dispuse să se alăture ameninţării Iranului privind aprovizionarea. Arabia Saudită, care are capacitate liberă de producţie, ar putea pompa mai mult. De asemenea, războaiele anterioare din regiune, de după 2000, au avut doar un impact de scurtă durată asupra petrolului.

Aşa cum era de aşteptat, pieţele bursiere au fost îngrijorate de noile evoluţii din Orientul Mijlociu, dar efectele au fost până acum relativ modeste, chiar şi indicele Dow Jones Industrial Average, care este mai intensiv în energie, scăzând doar cu aproximativ 2% în ultima săptămână, însă este încă în creştere cu 9% faţă de anul trecut.