Bogdan Maioreanu, eToro: "Preţurile alimentelor vor continua să crească în acest an"

Inflaţia a încetinit pentru a zecea lună consecutivă în Statele Unite, conform datelor pe aprilie. În Europa, situaţia este mai complexă, zona euro înregistrând o uşoară creştere a preţurilor, dar majoritatea ţărilor europene prezintă o scădere semnificativă a ratei inflaţiei. Cele mai recente date arată că inflaţia anuală în România a ajuns la 11,23%, un nivel care nu a mai fost înregistrat de mai bine de un an. Cu toate acestea, preţurile alimentelor continuă să crească mai mult decât cele ale produselor nealimentare, deşi într-un ritm mai lent decât anul trecut, şi există riscul ca mâncarea să se scumpească şi în acest an.

În ultimul an, preţurile alimentelor în România au crescut cu aproape 20%. Campionii sunt zahărul, cu o creştere de peste 58%, urmat de unt (35%).

Creşterea preţurilor la zahăr nu se limitează la România. Este un fenomen global. Uniunea Europeană este principalul producător mondial de zahăr din sfeclă, cu aproximativ 50% din cantitatea totală. Cu toate acestea, zahărul din sfeclă reprezintă doar 20% din producţia mondială de zahăr, restul de 80% fiind produs din trestie de zahăr. Brazilia este cel mai mare producător mondial de zahăr, urmat de India. Din nefericire, presiunile asupra preţurilor zahărului vor rămâne ridicate, deoarece industria preconizează o producţie mai mică în acest an din cauza condiţiilor climatice nefavorabile. În Europa, producţia de sfeclă de zahăr va fi, de asemenea, mai mică din cauza secetei. Între timp, consumul creşte, iar o parte din recoltă este redirecţionată către producţia de etanol.

Untul a înregistrat o creştere susţinută a preţurilor în ultimii doi ani. Pe pieţele internaţionale, preţurile au crescut cu peste 37% în 2021 şi cu peste 43% în 2022, din cauza cererii crescute şi a ofertei limitate. Dar începutul acestui an aduce o scădere abruptă a preţurilor. Untul cu 82% grăsime a scăzut la 463 de euro pe 100 kg în timp ce anul trecut, în aceeaşi perioadă, preţul a fost de peste 700 de euro pe 100 kg. Explicaţia ar putea veni din evoluţia vremii. Vremea răcoroasă din nordul Europei reduce vânzările din supermarketuri şi consumul de produse pe bază de smântână, cum ar fi îngheţata. Acest lucru face ca rezervele de smântână să fie disponibile din abundenţă pentru a fi transformate în unt, iar maşinile de făcut unt funcţionează la foc continuu. Dar preţurile sunt încă la niveluri mai ridicate decât în 2020.

Există în continuare riscuri în ce priveşte preţurile alimentelor care depind de evoluţia vremii, a posibilităţii de a avea recolte proaste sau penurii de legume, a cererii susţinute şi a nevoii de profituri mai mari ale companiilor din cauza inflaţiei. Toate acestea ar putea menţine preţurile la alimente la un nivel ridicat pe parcursul anului 2023. În Statele Unite, unde inflaţia alimentară a crescut cu 8,5% din martie 2022 până în martie 2023, Departamentul pentru Agricultură preconizează că preţurile la alimente vor continua să urce şi în 2023, deşi într-un ritm mai scăzut, cu aproximativ 6,5% peste nivelul din 2022.

Comparând datele din aprilie ale României cu cele ale ţărilor din UE care au raportat deja cifrele privind inflaţia, preţurile alimentelor din ţara noastră au crescut mai puţin (+20%) decât cele din Ungaria, care s-au mărit cu 39% în ultimul an. Peste noi se află Estonia, Lituania şi Letonia. Însă în Franţa preţurile alimentelor au crescut cu 14%, cele din Grecia cu 11%, iar în Cipru cu doar 6%. Majoritatea preţurilor europene se situează peste creşterea anuală de 7,7% a preţurilor la alimente înregistrată în aprilie de Statele Unite.

Pentru investitorii români, recenta decelerare a inflaţiei este o veste bună. După cum reiese din sondajul eToro Retail investor Beat, inflaţia este citată de investitori ca fiind principalul motiv de îngrijorare atât în acest trimestru, cât şi pe parcursul întregului an 2023.