BOGDAN OLTEANU: "Procesele clienţilor cu băncile ar trebui judecate la ÎCCJ"

Procesele colective ale clienţilor împotriva băncilor, cu privire la clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea să aibă, drept cale de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Jus­tiţie (ÎCCJ), ca o excepţie de la lege, având în vedere că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie şi au aplicare la nivel naţional, consideră viceguvernatorul Băn­cii Naţionale a României (BNR) Bogdan Olteanu.

"Nu este nicio problemă să ai o primă instanţă la tribunal şi prin excepţie să ai cale de atac la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", a declarat domnia sa, în cadrul seminarului "Consecinţe juridice generate de intrarea în vigoarea a modificărilor Legii nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori". Bogdan Olteanu apreciază că ÎCCJ ar putea să asigure o practică unitară în aceste speţe.

Misiunea BNR este să asigure funcţionarea sistemului bancar, nu să protejeze băncile şi acţionarii, a subliniat oficialul Băncii Centrale, care a amintit că, în ţara noastră, nu au fost utilizate fonduri publice pentru salvarea vreunei instituţii de credit. "Atunci când băncile au avut pierderi, aces­tea au fost suportate de către acţionari, iar când au realizat majorări de capital, tot acţionarii au fost cei care au adus fondurile necesare", a afirmat Bogdan Olteanu, care a continuat: "Ţinta BNR este alta şi ţine de specificul activităţii. Banii pentru credite vin de la deponenţi. Pentru BNR este extrem de important să se asigure că banii din credite sunt daţi înapoi nu pentru acţionari, ci pentru a fi restituite depozitele".

Banca Centrală şi-a asumat, alături de alte instituţii ale statului, să realizeze un studiu de impact al prevederilor legislative cu referire la clauzele abuzive asupra sistemului bancar şi să deruleze o serie de dezbateri publice cu privire la acest subiect, a arătat domnia sa.

Oficialul BNR este de părere că modificările aduse contractelor de credit prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) 50/2010, care a obligat băncile să transforme dobânzile variabile, legate de rate interne, în dobânzi calculate ca un indicator de referinţă, precum ROBOR, EURIBOR sau LIBOR, plus o marjă fixă, au adus consumatorii în imposibilitatea de a beneficia de îmbunătăţirea percepţiei de ţară, care s-a îmbunătăţit semnificativ de la momentul adoptării actului normativ. Forma finală a legii, care a fost aprobată de Parlament în decembrie 2010, este diferită în mod fundamental de propunerea iniţială, ceea ce a stârnit nemulţumirea şi opoziţia iniţiatorilor, a grupurilor de clienţi bancari, precum şi a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Guvernul a decis, în luna ianuarie, să amâne până la jumătatea anului introducerea în legislaţie a unei prevederi din noul Cod de procedură civilă, care ar permite asociaţiilor de consumatori şi ANPC să ceară în instanţă anularea din toate contractele unei bănci a unor clauze considerate abuzive.

Amânarea a intervenit la solicitarea misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sis­temului bancar. O astfel de condiţionalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenţie din anul 2010, când experţii internaţionali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga băncile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.

În ambele situaţii, BNR s-a opus iniţiativelor legislative şi a făcut lobby pe lângă Guvern şi FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivând că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară.

La momentul adoptării legii de aprobare a OUG 50/2010, reprezentanţii BNR prezenţi în comisiile de specialitate au respins propunerile ANPC şi au susţinut forma actuală a legii, care dezavantajează clienţii, însă a crescut gradul de transparenţă al unor contracte considerate abuzive.

Poziţia Băncii Centrale privind judecarea cazurilor referitoare la clauzele abuzive din contractele de creditare este acceaşi cu cea a instituţiilor de credit, care solicită ca, în cazul proceselor privind clauzele abuzive să fie permisă o derogare, astfel încât ultima instanţă să fie ÎCCJ, şi nu Curţile de Apel, aşa cum prevede actualul Cod Civil.

Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea, a anunţat recent, în cadrul unui seminar organizat la BNR, că băncile vor accepta să schimbe clauzele din toate contractele numai dacă procesul a fost intentat de ANPC, nu şi de asociaţiile de consumatori.

Conferinţa BNR ar fi urmat să fie deschisă de către guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, şi Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, însă aceştia nu au mai participat.