Boloş: "În funcţie de cum va evolua sustenabilitatea financiară a României, vom mai ajusta aceste măsuri"

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat, marţi, că, după ce se va vedea care este impactul bugetar al măsurilor fiscale anunţate, "în funcţie de cum va evolua partea de sustenabilitate financiară a României", ar mai putea fi ajustate aceste măsuri, dacă va fi cazul, menţionând că nu există riscul ca deficitul bugetar să depăşească 5,5% din PIB, conform agerpres.ro.

Întrebat care ar fi veniturile care ar putea rezulta în total în 2024 în urma aplicării tuturor măsurilor, Boloş a spus: "Dacă luăm în calcul şi partea de reducere de cheltuieli, aşa cum arată acum în forma aceasta, dacă luăm în calcul şi partea de evaziune fiscală, sunt 22 de miliarde lei".

Chestionat dacă aceste venituri ar fi mult sub estimările iniţiale, ministrul a explicat că acest lucru era de aşteptat, deoarece s-a "încercat o abordare care să protejeze populaţia şi mediul de afaceri".

"Era de aşteptat, de vreme ce tot am mai renunţat la aceste măsuri şi am încercat să avem o abordare care să protejeze populaţia şi mediul de afaceri, încercăm în această etapă ca să vedem impactul bugetar al măsurilor pe care le-am afişat şi, sigur, acestea fiind agreate în coaliţie, în funcţie de cumva evolua partea de sustenabilitate financiară a României, vom mai ajusta aceste măsuri, dacă va fi cazul", a adăugat Marcel Boloş.

Întrebat dacă ar putea să fie luate şi alte măsuri, ministrul a spus: "Am spus că dacă avem o colectare corespunzătoare şi avem o cheltuire a banilor responsabilă, este posibil fie să ţinem sub control deficitul bugetar şi să se vadă că am intrat într-o zonă de sustenabilitate şi de stabilitate pentru deficitul bugetar, fie vedem la momentul respectiv ce tipuri de măsuri vom mai putea lua, dar este prematur să ne pronunţăm".

Legat de încadrarea în deficitul bugetar, ministrul Boloş a menţionat că sunt discuţii cu Comisia Europeană.

"Să nu uităm că suntem în discuţii cu Comisia Europeană pentru ca să ne ajustăm traiectoria de deficit bugetar. Noi facem în aceste zile simulări care rezultă din proiectul de lege pe care l-am menţionat şi, în funcţie de aceste simulări şi de felul în care vom conveni cu Comisia Europeană, vă vom anunţa din timp care va fi traiectoria de deficit bugetar. Un lucru este foarte cert, este că trebuie să fim foarte realişti cu aceste măsuri pe care noi le adoptăm, care am spus că sunt cele care protejează populaţia şi mediul de afaceri, raportat la problema pe care noi o avem de deficit bugetar şi în acest context discutăm de ceea ce înseamnă sustenabilitatea financiară a României pe termen lung", a mai explicat Boloş.

Potrivit ministrului, nu există riscul ca România să depăşească un deficit de 5,5% din PIB.

"Noi, în acest an, dacă legea este aprobată, atunci şi vom obţine venituri suplimentare la buget, dar noi mizăm pe două lucruri importante: unul este cel legat de controlul cheltuielilor în perioada următoare şi ştiţi bine că în fiecare lună aprobăm limite ale cheltuielilor pe care le putem efectua din bugetul de stat, pe de o parte, şi, pe de altă parte în fiecare lună încercăm să monitorizăm încasările şi să reducem gapul dintre veniturile planificate şi cele realizate. Ăsta este un efort pe care îl facem. Nu există acest risc de a depăşi 5,5% din PIB", a mai spus Boloş.

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a participat, alături de premierul Marcel Ciolacu, la întâlnirile cu parlamentarii UDMR şi minorităţilor naţionale pe tema măsurilor fiscale.

Ministerul Finanţelor a publicat marţi proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung pentru care Guvernul intenţionează să îşi angajeze răspunderea în Parlament.

Opinia Cititorului ( 5 )

1. Reforme acum.
(mesaj trimis de Iuliu în data de 19.09.2023, 16:40)
Reforme acum. E nevoie de o terapie de soc. Orice amanare accentueaza criza. Guvernul are în vedere o reforma fiscală, prin împovărarea contribuabilului onest si a mediului de afaceri cu noi taxe si impozite care să aducă mai multi bani la buget pentru a reduce deficitul bugetar excesiv.
Numai că înainte de a aduce mai multi bani la buget trebuie oprit dezmătul si risipa resurselor financiare in sistemul bugetar.
Prin urmare, acest guvern al dezmătului si al risipei jecmăneste fără scrupule tot ce prinde începînd cu intreprinderile mici si mijlocii prin tot felul de biruri si taxe, în loc să procedeze la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Dintre toate cea mai importanta cale de reducere a risipei este reforma administrativ-teritorială care este una învechită și care costă mult prea mult, trebuie subliniat faptul că în prezent diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat, fără să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Uniunea europeana nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
Există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. În România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
In acest caz, Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
Criza bate la ușă, bani în bugetul statului nu mai sunt, riscăm să pierdem finanțările europene pentru că nu suntem în stare să facem reduceri de personal și cheltuieli.
De aceea, Marcel Ciolacu ar face mai bine să-si asume răspunderea pe o reformă administrativ-teritorială care să ducă la reducerea risipei banului public in domeniul bugetar si abia pe urmă să apeleze la cresterea fiscalitătii in mediul privat.
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de ty în data de 19.09.2023, 20:34)
  Sunt curios cati romani se vor intoarce din strainatate si se vor angaja in tara dupa implementarera acestor minunate reforme.
2. Sunt sigur
(mesaj trimis de anonim în data de 19.09.2023, 22:14)
Sunt sigur ca se vor bloca calculatoarele la Trezorerie de atatea incasari in urma noilor masuri.
Bolos nu intelege ca, daca masurile sunt privte cu spatele de mediul de afaceri si populatie.. va avea de 4x mai putine incasari decat prognozeaza.
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2023, 00:13)
  :)) Cam asa.
  e o zicala la americani e legata de bursa dar se aplica si aici:
  bulls make money, bears make money, pigs gets slaughtered. toti fac bani in afara de cei lacomi, care mor. statul roman a fost pig la faza asta. lacom ca un porc
  si o sa moara guitand
  2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2023, 07:08)
  eu calculeaza prabusirea deficitului ciclic ca procent din pib pe termen scurt.. ceea ce e anticipat si de analiza mea de acum 2 ani… nu ma asteptam sa im prabuseasca cu asa politica.. stiam ca tre sa umble la taxe ca sa il prabuseasca…
  mai grav o sa fie cand din minim deficit ciclic va incepe sa urce iar deficitul real.
  eee la deficitul real o sa fie o problema traimatizanta in tara noastra…
  sa vedem cum vor juca acel ciclu chinuitor in exonomie.
  Ei acum vor sa faca fortat ceva somaj si falimente; plus ca cor si ceva NPLuri sa mai explodeze…
  sa vedem daca actiunile lor… care au lag in exonomie de 3-4 ani… se vor concretiza in bula de chirii in 2026 si panica bancara.. urmat de o alta agonie de prin 2028.
  tinsri cont.. fiecare lege fiscala angreneaza alte rotite in exonomie.. iar acul ca sa faca rotatie completa pe cadran are nevoie de 3-4-5 ani… iar ca sa faca rotatie completa de “zi+noapte=24ore” are nevoie de 8-9 ani…
  adica poti sa vezi 8 -9 ani de crestere si altii de agonie.. pot sa vezi la inceputul si sfarsitul lor perioadee de tranzitie din spre agonei in spre bine si din spre bine in spre agonie… te anunta din timp politicile REVERSIBILE de TAXARE!
  s c c r e t