Borza: "Hidroelectrica a achitat credite de 330 milioane euro"

Hidroelectrica a achitat 330 de milioane de euro băncilor finanţatoare de la deschiderea procedurii insolvenţei (20 iunie 2012) şi până în prezent, a declarat Remus Borza, administratorul judiciar al producătorului de energie hidro. Din această sumă, 293 milioane de euro reprezintă rambursări de capital şi 37 milioane euro - dobânzi şi comisioane asociate creditelor de investiţii şi liniilor de credit.

Domnul Borza a precizat: "În urma plăţilor efectuate, datoria financiară a societăţii s-a diminuat în proporţie de 67%, soldul creditor scăzând de la nivelul de 841 milioane euro la valoarea de 282 milioane euro. Datoriile financiare prezente, în cuantum de 282 milioane euro, urmează să fie achitate la termenele prevăzute în acordurile de finanţare, anume la scadenţele desfăşurate în intervalul 1 aprilie 2014 - 15 septembrie 2021".

Potrivit unui comunicat remis redacţiei, Hidroelectrica a închis linia de credit de la Alpha Bank: "La data de 3 noiembrie 2009, Hidroelectrica SA a contractat de la Alpha Bank o facilitate de finanţare pe termen scurt în valoare de 80 milioane de lei. În perioada 2010-2013, compania a optat pentru prelungirea termenului de valabilitate al acestei finanţări din cauza insuficienţei fondurilor necesare pentru rambursarea soldului creditor. Încasările operaţionale semnificative realizate pe parcursul anului 2013, în cuantum de 3,4 miliarde de lei, în creştere cu 55% faţă de anul 2012, au facilitat rambursarea soldului creditor în valoare de 80 milioane de lei şi au permis companiei să închidă linia de credit acordata de Alpha Bank la scadenţă, respectiv 31 martie 2014".

Săptămâna trecută, Hidroelectrica a închis şi un credit de investiţii de 110 milioane euro contractat în 2011 de la BERD.

Opinia Cititorului ( 2 )

1. Cata lingusire domnu' autor C.P. (domnul Borza; bi
(mesaj trimis de BorzaInculpatulpentrupagubirea Hidroelectrica în data de 03.04.2014, 22:41)
Cata lingusire domnu' autor C.P. (domnul Borza; bine ca n-ati mers pana-ntr-acolo sa ziceti Domnul Nostru Borza, cand de fapt e un infractor de ultima speta; domn sunteti dvs si cu mine, Borza are si calitatea oficiala de inculpat asa incat adresarea corecta este domnul inculpat av. dr. Borza Remus Adrian). Apropos de contabilitate de care Borza habar nu are asa cum habar nu are ce este acela un prejudiciu lucru de care m-a convins prin viu grai, mai bine zis prin lipsa acestuia, atunci cand faci afirmatia ca un anumit sold este creditor (sau debitor sau nu avem sold) obligatoriu trebuie sa te referi si la contul cu pricina altminteri din ce spune ilustrul inculpat ne putem gandi la orice cont, cu precadere la cel de rezultat unde diminuarea soldului creditor e o catastrofa si nu o victorie dar eu spre deosebire de acest inculpat veros mi-am obtinut pe bune notele de peste 9 la masteratul de audit financiar desi sunt la baza inginer.
2. LUCEAFARUL STINS
(mesaj trimis de PERLA COROANEI în data de 10.04.2014, 12:11)
A fost odata ca-n povesti, Si le-ntrecea pe toate, Din rude mari împaratesti,
O mândră societate.
Si era una la Guvern, Si mândră-n toate cele, La fel ca perla-ntr-o coroană
Si luna intre stele.
Ea nume-avea, dar nu vi-l spui, Frumoasă-i bat-o vina, Şi pentru ca s-o denumim,
Să-i spunem… Cătălina !
Din umbra falnicelor bolti, Ea pasul si-l indreaptă, Linga Guvern, unde-ntr-un colţ
Lichidatoru-asteaptă.
Privind în zare la ruine, La ce fuse străluce, Anticipând alte mişcări,
Ce milioane aduce.
Il vede azi, il vede mâni, Astfel dorinta-i gata; Iar el , privind-o de ani buni,
Dorea s-o deie gata.
La tatăl ei de la Guvern, Peţirea mult dorită, N-aintea Prinţilor din Vest,
La cei ce-a fost menită.
Iar tatal ei, cuprins de-avânt, Privind Lichidatorul, Îi zise: Ia-o, pe cuvânt,
A nostru-i viitorul
Iar ea, vorbind cu el în somn, Oftind din greu suspină:- "O, dulce-al noptii mele domn,
De ce nu vii tu? Vină!
Cobori în jos, luceafăr blând, Alunecând pe-o rază, Hai în uzina mea la noi
Si ţara luminează! "
- "Din sfera mea venii cu greu, Ca să-mi urmez chemarea, Iar la Guvern e tatăl meu,
Şi muma-mi, Disperarea.
La Bursă-n Londra de Valori, Te-oi duce veacuri multe, Si toţi ce ştiu de frica mea,
De tine o s-asculte. "
Trecu o zi, trecură trei, Si iarasi, noaptea, vine, Iar el stătea deasupra ei, Sugând sânge din vine.
Iar ochii-i mici, mereu vicleni, Lucesc adânc himeric, Ca doua patimi fără saţ, Si pline de-ntuneric.
Iar Ea plângea de-a lui amor, Gândindu-se că poate, Va coborî la muritori, Să înţeleagă toate.
- "Dar cum ai vrea să mă cobor? Au nu-ntelegi tu oare, Cum ca eu sunt nemuritor, Si tu esti muritoare? "
Si se tot duse... S-a tot dus. Cu conturile pline, S-a rupt din locul lui de sus,
Pierind mai multe zile.
In vremea asta Licurici, Amicu’ lu’ inculpata, Zice cu gând la cel plecat:,,S-a săturat şi gata”.
Cu obrăjei ca doi bujori, De rumeni, bată-i vina, Se furiseaza pînditor, Privind la Catalina.
Dar ce frumoasa se făcu,Si mândră, arz-o focul; Ei Licurici, acu-i acu, Ca să-ti încerci norocul.
Si-n treacăt o cuprinse lin, Intr-un ungher degrabă. - "Da' ce vrei tu măi Licurici? Ia du-t' de-ţi vezi de treabă. "
- "Aşa… ce voi…? Las că vezi tu !La omul tău m-oi duce,I-oi spune totul despre noi, Ne-om face fraţi de cruce…
Zis şi făcut ! Aşa a fost. Lichidatorul-i bine, S-a-ntors cu Licurici la post, Lucrarea sa-şi termine.