BREXIT - un nou început, în sfârşit

Premierul britanic Boris Johnson şi preşedintele Co­misiei Europene, Jean- Clau­de Juncker, au ajuns, ieri, la un "nou acord " în ceea ce priveşte Brexit-ul. Acordul anunţat prevede menţinerea Irlandei de Nord în legile vamale britanice, dar cu aplicarea normelor UE. Însă, problema TVA pentru Irlanda de Nord este încă în negociere.

Cele două părţi au lucrat la textul legal al unui acord, dar va fi în continuare nevoie de aprobarea, atât a parlamentului britanic, cât şi a parlamentului european. Jean-Claude Juncker a scris pe Twitter: "Acolo unde există voinţă, există o înţelegere - avem una! Este un acord echitabil şi echilibrat pentru UE şi Marea Britanie, şi atestă angajamentul nostru de a găsi soluţii. Recomand Consiliului Uniunii Europene să susţină această înţelegere".

Şi premierul britanic Boris Johnson a postat un mesaj pe Twitter prin care anunţă încheierea acordului: "Avem un acord nou, prin care preluăm controlul - acum Parlamentul ar trebui să finalizeze sâmbătă Brexit-ul, astfel încât să putem trece la alte priorităţi, cum ar fi nivelul de trai, NHS, criminalitatea şi mediul nostru".

Johnson a făcut apel la deputaţii britanici să aprobe acest acord în cadrul unei şedinţe extraordinare, sâmbătă, pentru a se putea concentra apoi "asupra altor priorităţi cum sunt costul vieţii, sistemul de sănătate, criminalitatea şi mediul".

• Deputaţii britanici aprobă organizarea unei şedinţe extraordinare

Deputaţii britanici au aprobat organizarea unei şedinţe extraordinare, sâmbătă, pentru a se pronunţa asupra noului acord de Brexit negociat între Londra şi Bruxelles, a cărui validare rămâne sus­pendată de votul foarte nesigur din Parlamentul de la Londra, relatează AFP.

Potrivit contului de Twitter al Camerei Comunelor, moţiunea privind organizarea şedinţei a fost aprobată cu 287 de voturi pentru şi 275 de voturi împotrivă, ceea ce înseamnă că acest for se va întruni pentru prima dată într-o zi de sâmbătă de la războiul din insulele Malvine din 1982.

Aflat la Bruxelles, premierul britanic Boris Johnson le-a cerut deputaţilor Marii Britanii să susţină acordul încheiat joi cu Uniunea Europeană pentru "a face să se întâmple Brexitul" pe 31 octombrie.

• Irlanda de Nord va rămâne atât în piaţa unică a UE, cât şi în teritoriul vamal britanic

Negociatorii din partea UE şi ai Marii Britanii au convenit cu privire la două formule complexe legate de două chestiuni fundamentale post-Brexit. Irlanda de Nord nu rămâne de iure în Uniunea Vamală, dar va aplica regulile UE. Controalele de mărfuri în Marea Irlandei vor fi făcute de vameşi britanici care vor folosi regulile europene.

Se aplică mai ales cele privind concurenţa pentru produsele industriale şi agro-alimentare. Acest punct a fost crucial pentru UE27, care se teme de o concurenţă acerbă din partea Regatului Unit post Brexit.

Controalele în Marea Irlandei, pentru toate mărfurile, produsele etc. care părăsesc Regatul Unit în direcţia UE, sunt simplificate totuşi prin scutirea de taxe pentru o serie întreagă de bunuri. Acest regim de vamă s-ar aplica în Irlanda de Nord timp de patru ani cu începere din 2021 (când se termină perioada de tranziţie post Brexit). Ieşirea Irlandei de Nord din acest regim ar fi analizată atunci de Comitetul Mixt stabilit acum între UE şi Regatul Unit.

Formula se referă la modul cum vor fi gestionate post-Brexit chestiunile vamale şi consimţământul, anunţă agenţia irlandeză RTÉ News. Acordul va acoperi cele două chestiuni controversate în încercarea de a evita o frontieră dură cu insula Irlandei.

Bruxellesul şi Londra au reuşit de asemenea să rezolve chestiunea TVA-ului, problemă ce rămăsese ultimul obstacol în calea acordului.

Noul protocol va intra în vigoare imediat după încheierea perioadei de tranziţie post-Brexit, convenită să se termine în decembrie 2020, dar care poate fi prelungită de comun acord între Londra şi Bruxelles pentru 1-2 ani.

"Am atins două obiective: să menţinem integritatea pieţei unice europene, dar şi să satisfacem interesele legitime ale Regatului Unit", a conchis Michel Barnier.

• Condiţiile pentru ratificarea noului acord

Pentru adoptarea finală a noului Acord de Brexit, acesta trebuie ratificat de Uniunea Europeană şi Marea Britanie.

În ceea ce priveşte Uniunea Europea­nă, Consiliul European trebuie să autorizeze semnarea Acordului de Retragere, înainte ca acesta să fie trimis Parlamentului European pentru aprobare.

În cadrul Marii Britanii, acordul trebuie aprobat de Parlament.

Michel Barnier şi-a exprimat încrederea că acordul va fi ratificat în timp util, pentru a nu fi nevoie de o nouă amânare.

"Acest acord a fost construit împreună cu Marea Britanie, de aceea sunt încrezător că va fi susţinut şi ratificat în timp util", a spus negociatorul-şef UE.

Barnier a declarat că "nu ar trebui să fie surprize în acord", având în vedere că "mare parte din textul final" este identic cu acordul negociat de Theresa May. Totuşi, acordul negociat de fostul prim-ministru a fost respins de trei ori în Parlamentul britanic.

• Laburiştii şi scoţienii nu vor vota

Liderul Partidului Laburist Jeremy Corbyn i-a îndemnat pe deputaţii britanici să "respingă" acordul Brexitului între Londra şi Uniunea Europeană, făcând improbabilă ratificarea în Parlament a textului, căruia i se opune de asemenea partidul nord-irlandez DUP, aflat la putere alături de Partidul Conservator.

Corbyn a condamnat acordul Brexitului încheiat de Guvernul lui John­son şi UE drept "şi mai rău" decât cel încheiat de Theresa May, predecesoarea sa, respins în trei rânduri în Parlament, relatează The Associated Press.

Partidul Naţional Scoţian (SNP, separatist) nu va vota în favoarea ratificării noului acord al Brexitului încheiat între guvernul britanic şi Uniunea Europeană, a anunţat ieri conducătoarea formaţiunii, Nicola Sturgeon, relatează The Associated Press.

Acordul anunţat va scoate Scoţia din UE, din piaţa unică şi din uniunea vamală în pofida voinţei democratice copleşitoare a poporului scoţian", a apreciat ea. Parlamentarii SNP "nu vor vota Brexitul sub nicio formă", anunţă Sturgeon, într-un comunicat. SNP deţine 35 din cele 650 de mandate în camera Comunelor.