Autoritatea de Supraveghere Financiară a lipsit, ieri, de la întâlnirea cu asociaţia naţională a brokerilor de asigurări (UNSICAR), care este nemulţumită de normele pe care le pregăteşte ASF, spunând că pun în pericol existenţa brokerilor.
Intermediarii de asigurări vor trebui să îşi majoreze capitalul social de zece ori, la 250.000 lei, anul viitor, şi vor constitui, de la 1 ianuarie, fonduri proprii reprezentând 4% din primele anuale intermediate, dar nu mai puţin de 15.000 euro, potrivit unui proiect de normă al ASF.
Preşedintele UNSICAR, Bogdan Andriescu, a declarat, că era normal să organizeze o discuţie între părţile implicate şi interesate, asupra proiectului ASF care este în dezbatere până pe 3 noiembrie, precizând că a invitat, la întâlnire, şi ASF.
De la Autoritate a fost prezent însă numai un observator, în persoana lui Lucian Pop, reprezentant al Serviciului Comunicare, astfel că brokerii şi-au spus oful între ei, UNSICAR urmând să transmită opiniile la ASF, în cursul zilei de astăzi.
"Sunt două prevederi în această normă care ar duce la dispariţia marii majorităţi a brokerilor din asigurări", a declarat domnul Andriescu, adăugând: "Prima este mărirea de zece ori a capitalului social - legislaţia europeană nu are o prevedere legată de acest aspect. Pentru un broker din Franţa capitalul social este de 8000 de euro, însă ar trebui să ţinem cont de dezvoltarea acestei ţări comparativ cu România, să facem raportarea faţă de indicatorul PIB /capita - care relevă puterea de cumpărare a companiilor din ţara respectivă".
Potrivit lui Andriescu, a doua prevedere este cea ca societăţile să constituie, de la 1 ianuarie, fonduri proprii reprezentând 4% din primele anuale intermediate.
"Procentul de 4% este prevăzut în IMD1 (directiva europeană Insurance Mediation Directive)", a precizat preşedintele UNSICAR, adăugând: "IMD1 a intrat în vigoare în 2002, ca directivă, dar a avut termen de implementare până în 2005, pentru ţările europene.
În România, care a aderat la UE în 2007, a fost transpusă în legislaţia românească. Directiva prevede că brokerii de asigurări trebuie să implementeze una sau mai multe prevederi dintr-o serie de alternative, între care şi procentul de 4%. România a implementat prevederile că prima plătită în contul brokerului reprezintă plata primei de asigurări, sumele fiind plătite într-un cont colateral. Suplimentar, România a mai adoptat măsura ca plata primei de la broker la asigurator să fie făcută în 15 zile, iar în caz că în 30 de zile nu se efectuează, asiguratorul poate băga brokerul în faliment".
Pe lângă faptul că ASF vrea să transpună, acum, o prevedere dintr-o directivă europeană veche, în condiţiile în care în prezent se discută de IMD2, nici măcar nu a fost preluată corect criteriul, potrivit lui Bogdan Andriescu: "Traducerea este greşită - nu ştiu dacă să tratez asta ca pe o greşeală sau ca rea intenţie.
Directiva face referire la fonduri proprii de 4% din primele încasate, nu din primele intermediate.
Dacă este o greşeală, atunci este grav, pentru că nu poţi să faci o eroare de traducere la un asemenea nivel. Este şi mai grav dacă este intenţionată, pentru că distrugi concurenţa din piaţa asigurărilor".
UNSICAR propune ca ASF să elimine în totalitate prevederea privind constituirea unor fonduri proprii de 4% din primele de asigurare intermediate, argumentând că există patru prevederi, în prezent, care protejează interesul asiguratului şi asigură încasarea primei de către compania de asigurări.
Cele patru prevederi în vigoare, menţionate de Andriescu, sunt constituirea unui cont colateral în care se virează primele de asigurare, bani care nu pot fi afectaţi de nimeni, nici în cazul falimentului companiei, considerarea primei plătite către broker ca şi achitarea poliţei de asigurare, plata în termen de 15 zile de către brokeri a primei de asigurare către societatea de asigurări, precum şi posibilitatea ca societatea de asigurări să ceară insolvenţa unui broker care nu virează primele de asigurare în 30 de zile.
Victor Sraer, membru în Consiliul Director UNSICAR, nu crede că vor mai rămâne mai mult de 20 de brokeri în piaţă, în cazul adoptării proiectului de normă ASF, în forma actuală.
Domnia sa a spus: "Grav este că într-o astfel de situaţie consumatorii vor rămâne singuri în faţa problemelor cu daunele. Solicităm ASF să iniţieze consultări prealabile pentru astfel de proiecte".
Reprezentanţii UNSICAR au precizat că au sesizat şi Consiliul Concurenţei, în caz.
• ASF spune că urmăreşte atât alinierea la minimul cerinţelor de capital social pentru instituţiile din sectorul financiar non-bancar, cât şi o corelare a fondurilor proprii cu dimensiunea volumului de prime intermediate
Deşi nu au fost prezenţi la întâlnirea de ieri cu brokerii de asigurări, reprezentanţii ASF au trimis, aseară, un comunicat cu poziţia lor.
"În ansamblul ei, noua reglementare are drept scop îmbunătăţirea calităţii activităţii şi a profesionalismului intermediarilor în asigurări, precum şi în dezvoltarea unui mediu concurenţial mai bun", se arată în comunicatul ASF, care adaugă: "Totodată, norma (n.r. de modificare privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare) asigură şi facilitarea accesului la prevederile legislative în ceea ce priveşte autorizarea, funcţionarea, dreptul de stabilire şi libertatea de a presta servicii în UE şi SEE, precum şi fuziunea şi divizarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare".
Reprezentanţii Autorităţii arată că iniţierea proiectului în această formă de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a ţinut cont de câteva realităţi ale pieţei de intermediere în asigurări: "- brokerii de asigurare şi/sau reasigurare (societăţi de intermediere sau agenţi de intermediere în asigurări sau reasigurări cum au fost numiţi iniţial - 1991) au pornit cu o cerinţă de capital social de aproximativ 25.000 USD în 1991, ajungând la un nivel de aproximativ 5.000 USD. Odată cu trecerea în legislaţia secundară, în 2001 s-a făcut precizarea că valoarea capitalului social va fi actualizată prin intermediul normelor, lucru care nu a mai fost realizat de atunci, această valoare diminuându-se continuu şi ca urmare a deprecierii accentuate a monedei naţionale în această perioadă de timp; - toate celelalte instituţii financiare non-bancare (SSIF, IFN, societăţi de leasing) au capitaluri sociale care pornesc de la o valoare minimă de 50.000 EUR; -volumul primelor intermediate a crescut continuu (cu 10,7% în primul semestru 2004 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut), neînsoţit de creşterea corespunzătoare a capitalizării de natură să acopere riscurile suplimentare introduse în sistem; -primii 50 de brokeri deţin 73% din valoarea primelor intermediate, dar 60% dintre aceştia funcţionează paradoxal pe capitaluri minime. În acelaşi timp, 43% dintre societăţile de brokeraj ar îndeplini noile condiţii cumulative de capitalizare. Rezultă aşadar o asimetrie totală între societăţile de brokeraj bine capitalizate şi cele cu poziţii de piaţă agresive şi riscante, necapitalizate suficient".
Prin noile prevederi ASF precizează că urmăreşte atât alinierea la minimul cerinţelor de capital social pentru instituţiile din sectorul financiar non-bancar, cât şi o corelare a fondurilor proprii cu dimensiunea volumului de prime intermediate, situate pe un trend de creştere: "Această ultimă măsură reprezintă şi un instrument de intervenţie în cazul manifestării unor factori de risc la nivelul brokerilor de asigurări precum calitatea scăzută a serviciilor, vânzarea frauduloasă (mis-selling) sau riscurile operaţionale - aferente proceselor de vânzare, modului de administrare a portofoliului de asigurări şi de administrare a banilor clienţilor".
ASF i-a nemulţumit pe brokerii de asigurări şi în ocazia publicării proiectului de modificare a normelor RCA, considerând că prevederile acestuia vor produce efecte negative asupra consumatorilor şi nu vor rezolva principalele probleme ale pieţei RCA. În opinia oficialilor UNSAR, plafonarea comisionului de intermediere pentru brokeri la 10%, coroborată cu efectul scăderii procentului de intermediere pe piaţa RCA, va avea în realitate un efect de bumerang, va limita şi va conduce, în fapt, la creşterea costurilor administrative şi de distribuţie ale asigurătorilor.
Potrivit datelor ASF, brokerii au intermediat 46,84% din primele subscrise în 2013, în creştere cu 3,2 puncte procentuale faţă de anul 2012.
1. Unde-l doare pe broker ?
(mesaj trimis de iorga în data de 30.10.2014, 11:03)
Pai, o persoana isi asigura masina la un "broker", achita taxa si, desigur ca asteapta acelasi "propfesionalism" si in caz de accident - doamne fereste - dar, ce se intampla ?, asiguratul ajunge sa se steagra cu asigurarea la fund, pentru ca "societatea asiguratoare, nu vrea sa achite reparatiile, unde-l doare pe "broker de asta ???, nici in fund, prostu plateste si apoi ... ramane privind ca "prostul in lungul drumului" spre asigurator sau, isi achita din propriul buzunar costurile reparatiilior - DE CE ? urmand sa castige in instanta cheltuielile, ce vina are asiguratul ?, ca a avut incredere intrun "broker de asigurari !", dilemele astea cand le vor lamuri legiuitorul si brokerul ???, sau, prostul tot prost ramane si, si platitor !.