Cel mai puternic cutremur din ultimele decenii a lovit Myanmarul vineri, iar bilanţul victimelor ar putea creşte semnificativ, avertizează experţii în modelarea riscului de tip catastrofal, citaţi de AFP.
"Trebuie să ne aşteptăm la un număr mare de victime şi pagube semnificative, iar zona catastrofei este probabil extinsă", a transmis Institutul geologic american (USGS), care a localizat epicentrul seismului de magnitudine 7,7 în apropierea oraşului Mandalay, unde locuiesc peste un milion de oameni.
Potrivit juntei militare aflate la putere în Myanmar, peste 1.000 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte peste 2.000 au fost rănite. USGS estimează că există o probabilitate de 35% ca numărul morţilor să se situeze între 10.000 şi 100.000. De asemenea, costurile economice ale dezastrului ar putea ajunge la zeci de miliarde de dolari şi ar putea depăşi PIB-ul ţării.
Profesorul Bill McGuire, specialist în geofizică şi riscuri climatice la University College din Londra, a afirmat că ar fi "probabil cel mai mare cutremur care a lovit Myanmar în trei sferturi de secol". O replică de magnitudine 6,7 s-a produs la scurt timp după primul seism, iar McGuire avertizează că sunt aşteptate şi alte replici.
Rebecca Bell, expert în tectonică la Imperial College din Londra, a explicat că seismul ar fi fost cauzat de o mişcare de tracţiune laterală a faliei Sagaing, care traversează Myanmarul pe o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri. "Caracterul rectiliniu face ca seismele să se producă pe suprafeţe mari - şi cu cât zona faliei care alunecă este mai mare, cu atât cutremurul este mai mare", a precizat Bell.
Ea a adăugat că seismele de adâncime mică pot fi "deosebit de distructive", deoarece energia seismică ajunge mai intens la suprafaţă, provocând "multe zgâlţâituri" în zonele populate.
Cutremurul a evidenţiat şi vulnerabilitatea infrastructurii din Myanmar, afectată de ani de conflict şi lipsa reglementărilor în construcţii. Ian Watkinson, de la Royal Holloway - Universitatea din Londra, a atras atenţia că "boom-ul construcţiilor din beton armat" din ultimele decenii a schimbat radical riscurile.
"În timpul cutremurelor anterioare, Myanmar era o ţară relativ nedezvoltată, cu clădiri joase şi structuri din lemn sau cărămidă. Acum însă, seismul a devenit un test pentru infrastructura modernă", a declarat el.
Cel puţin 2,8 milioane de persoane locuiesc în zonele cel mai grav afectate, multe dintre ele în locuinţe vulnerabile la seisme, potrivit seismologului Brian Baptie, potrivit aceleiaşi surse.
"Teoria obişnuită este că seismele nu ucid, ci prăbuşirea clădirilor o face", a subliniat Ilan Kelman, expert în reducerea riscurilor de dezastru la University College London. El a afirmat că responsabilitatea revine guvernelor, care trebuie să impună standarde stricte de construcţie - lucru pe care autorităţile din Myanmar nu l-au făcut.
Cutremurul a fost resimţit şi în ţările vecine, inclusiv în Thailanda, unde un zgârie-nori aflat în construcţie s-a prăbuşit în Bangkok, prinzând zeci de muncitori sub dărâmături. Potrivit lui Christian Malaga-Chuquitaype, de la Imperial College, terenul moale din Bangkok amplifică mişcările seismice, chiar dacă oraşul este situat la aproximativ 1.000 km de epicentru.
El a precizat că tehnica de construcţie folosită - cu plăci susţinute doar de stâlpi, fără grinzi armate - este extrem de vulnerabilă în cazul cutremurelor şi se poate prăbuşi brusc, "aproape exploziv".
"Prăbuşirea spectaculoasă a turnului din Bangkok înseamnă că alte clădiri înalte din oraş ar putea necesita o evaluare suplimentară", a spus Roberto Gentile, expert în modelarea riscului de tip catastrofal, de la University College din Londra.