Brokerii: "Sectorul energetic - sub presiune, din cauza volatilităţii preţului petrolului şi al gazului natural"

Sectorul energetic va fi în continuare sub presiune, în acest an, din cauza volatilităţiii preţului petrolului şi al gazului natural, consideră brokerii din piaţa de capital.

Indicele sectorului energetic, BET-NG, a scăzut în prima săptămână din acest an cu 2,65%, la 451,3 puncte, după un picaj de 33,14%, în 2015.

"Ar putea urma încă şase luni, perioadă în care preţul petrolului pe pieţele internaţionale să îşi continue scăderea către nivelul de 30 de dolari pe baril. În a doua parte a anului putem asista la o reaşezare a cererii şi ofertei de petrol şi totodată la o stabilizare a preţului barilului de petrol", ne-a transmis Nicu Grigoraş, director departament tranzacţionare Intercapital Invest, la finalul anului trecut.

Şi Alin Brendea, director general adjunct SSIF Prime Transaction, consideră că domeniul energetic de la BVB va sta sub imperiul preţului petrolului, în acest an: "Probabil în a doua parte a anului viitor să vedem o stabilizare şi o creştere a preţurilor produselor energetice, pe măsură ce cererea va creşte, iar producţia va fi tot mai greu finanţabilă la nivelurile actuale ale cotaţiei petrolului".

În opinia Cristinei Boicu, Head of Equity Sales Raiffeisen Bank România Raiffeisen Bank, companiile de utilităţi vor fi, cel mai probabil, afectate de reducerile de tarife, deşi probabil investitorii vor continuă să fie atraşi de randamentul dividendelor.

Mihai Căruntu, coordonatorul echipei de cercetare pe piaţă de capital din cadrul BCR, precizează că societăţile producătoare de energie (OMV Petrom, Romgaz), împreună cu cele de utilităţi reglementate (Transelectrica, Transgaz, Electrică), la care adăugăm Fondul Proprietatea, înseamnă peste două treimi din capitalizarea free-floatului şi a lichidităţii BVB.

Domnia sa a comentat: "Ca atare, ceea ce se întâmplă cu acest grup de companii determină în mare măsură sentimentul investitorilor faţă de BVB. Dincolo de inconvenientul reprezentat de o bursă redusă ca adâncime investiţională, caracterul defensiv pronunţat al BVB indus de ponderea foarte mare a acestor companii, îi atribuie un profil de risc scăzut în raport cu alte pieţe de acţiuni. Aşteptările referitoare la randamentul investiţiei în aceste acţiuni de la BVB ar trebui să aibă în vedere tocmai acest profil de risc scăzut şi faptul că, pe termen lung, astfel de acţiuni, denumite şi acţiuni de venit (sau de dividend), nu îi pot îmbogăţi (decât în mod excepţional) pe investitorii aflaţi eventual în tentativă unor câştiguri excepţionale. Aceste acţiuni sunt potrivite pentru investitorii aflaţi în căutarea unor randamente ceva mai mari decât depozitele bancare sau obligaţiuni pe termen lung. De aceea, acţiunile producătorilor de energie şi companiile de utilităţi sunt potrivite pentru investitorii de cursă lungă şi care nu sunt dispuşi să îşi asume riscuri mari şi necontrolabile la bursă".

O observaţie realmente foarte utilă ar fi că, pe pieţele mature de acţiuni, există statistici potrivit cărora, pe orizonturi de timp lungi de câteva decade, până la două treimi din randamentul investiţiei în acţiuni este generat de dividendele încasate de-a lungul perioadei de deţinere a acţiunilor, apreciază analistul citat, adăugând: "În consecinţă, componenta de câştig de capital este astfel sensibil inferioară. Iar statisticile de la BVB confirmă deja această realitate a pieţelor dezvoltate. Astfel, în cazul acţiunilor din energie şi utilităţi de la BVB, având ca referinţă preţurile de IPO, componenta reprezentată de dividende a fost, în majoritatea cazurilor, mai substanţială decât câştigul de capital din punctul de vedere al contribuţiei la randamentul total al investiţiei. Iar aşteptările investitorilor privind câştigurile medii anuale ar trebui să fie corelate în continuare cu această realitate".

Mihai Căruntu exemplifică: "În cazul Transgaz, cea mai importantă acţiune de dividend de la BVB, raportat la preţul de IPO, câştigul din cedarea unei acţiuni ar fi de circa 44%, în timp ce componenta de câştig de dividende ar fi de aproape 80% (fără a lua în calcul reinvestirea acestora şi, deci, câştigurile suplimentare corespunzătoare). Acest fapt este echivalent cu un randament mediu anualizat de circa 11%. Contribuţia substanţială a dividendelor la randamentul total scriptic al investiţiei în acţiuni este confirmată şi în cazul Petrom, Electrica sau Transelectrica, randamentul mediu anualizat (având preţul de IPO drept referinţă) fiind între 7% şi 10%. Şi în cazul Petrom, dacă avem ca referinţă preţul de privatizare din 2004, obţinem un randament anualizat în jur de 7%, unde ponderea componentei câştig din dividende la returnul total al investiţiei ar fi dublă faţă de cea a câştigului de capital".

Analistul BCR ne-a transmis că aşteptările ar trebui să se situeze în astfel de parametri statistici, cu o contribuţie majoră a câştigurilor din dividende în randamentul total al investiţiei: "Diseminarea unor astfel de aspecte şi fundamentarea realistă a aşteptărilor pe termen lung a investitorilor, în special de retail, reprezintă un element esenţial al educaţiei financiare necesare a fi propagate către clasa medie a populaţiei. De această categorie este, de altfel, stringentă nevoie să fie atrasă progresiv direct şi indirect la BVB (prin intermediul fondurilor deschise locale), pentru a putea dezvolta cu adevărat în mod sustenabil bursa de la Bucureşti, în următorii ani".